Skip to content
Opinii

Viitorul lui Ludovic Orban. Suna bine …?

Toți judecătorii care și-au pus semnătura in sprijinul doamnei Baltag si-au asumat niște riscuri pentru ca probabil sunt din ce in ce mai conștienți ca justiția trebuie eliberata de orice tutela.
Asupra justiției se fac presiuni din zona politica, din zona procurorilor, știm foarte bine. Nu cred ca e o tara unde președintele ICCJ spune ca e in parteneriat cu procurorii si pe urma mai rămâne in funcție. (…)
Sistemul se manifesta represiv. (…) Puterea judecătoreasca este coordonată si nu poate fi schimbata decât de CSM. (…) Judecătorul are un rol fundamental in societate. Judecătorul este cel care are drept de viața si de moarte, el are in mana puterea de a distruge vieți, de a lua libertatea, de a distruge cariere. El trebuie sa judece independent de orice legătura.

Sunt declarațiile liberalului Ludovic Orban dintr-o emisiune televizată, la Antena 3. Plesnit deja de către conducerea partidului pentru declarații asemănătoare, Orban recidivează. Pentru necunoscători acest fapt poate părea o greșeală strategică în care liderul liberal alege să persevereze. Și asta cu atât mai mult cu cât sunt poate cele mai curajoase declarații ale unui lider politic ce vine dintr-un partid în care cea mai comodă asumare politică la nivel declarativ este “nu comentez deciziile justiției”. Orban este un personaj care poate fi discutat, care poate să îți placă sau nu, dar nimeni nu îi poate contesta esența de liberal pur-sânge.

În interiorul partidului, sunt puțini aceia care au cuvinte de ocară la adresa lui. Militant și solidar cu idealurile partidului, Orban reușește de fiecare dată să piardă alegerile în interior, la mustață. Perseverența în a participa la diversele competiții politice îl face cu atât mai simpatic pentru liberalii de rând, care înțeleg că în politică nu câștigă întotdeauna cel mai iubit, ci cel care răspunde cel mai bine într-o ecuație de necesitate și predictibilitate pentru momentul respectiv.

Declarațiile de mai sus au în mică măsură legătură cu activul de partid și cu funcțiile interne pe care le vizează, eventual, Ludovic Orban. Ele îl aruncă pe liberal în politica de top, în duelul declarațiilor de “oameni mari” care se luptă cu sistemul. Orban a simțit că nișa în care se vorbește despre independența justiției riscă să rămână ocupată exclusiv de Călin Popescu Tăriceanu, unul dintre liderii care a avut cele mai conturate și ferme poziții în legătură cu procedurile și deciziile judiciare controversate, din ultimul timp.

Astfel că, liberalul Orban rupe linia partidului și renunță la stilul pocoristic de relaționare cu justiția, adică abandonează sintagme precum: “am încredere în justiție”, “nu comentez deciziile justiției”, etc prin care liberalii au ales să nu spună nimic, chiar dacă erau foarte multe de spus. El punctează și subliniază în tușe groase ceea ce mulți gândesc fără a avea curajul de a o spune.

Mai mult decât atât, prim-vicepreședintele simte că e o carte de jucat și în interiorul partidului, în care mulți dintre membrii de top încep să cârcotească la lipsa de reacție a liderilor în fața evenimentelor. Astfel că, Orban știe că îi poate recupera pe cei care se uită cu jind, dar încă nevolnici, la fostul premier Tăriceanu și că astfel poate să înmulțească numărul celor care îl vor avea ca primă opțiune într-un congres în 2017.

Lucrurile devin cu atât mai interesante cu cât evenimentele petrecute la primăria Capitalei par a indica tot mai mult o retragere – benevolă sau forțată de cursul justiției – a primarului Oprescu. În acest context, Orban știe că un joc inteligent pe electoratul din București poate să îi aducă scaunul de primar general. Or, din această poziție ce ar putea să o obțină în 2016, liberalul ar deveni cel mai influent factor de putere din PNL, mai ales că aura președintelui Iohannis începe să pălească chiar și pentru liberalii care au tras nebunește pentru el în timpul campaniei și care acum trebuie să îl scuze la infinit pentru inerția și imobilitatea politică de care dă dovadă. Iar în peisajul astfel aranjat, Ludovic Orban poate spera, aproape fără emoții, la câștigarea funcției de președinte al PNL în 2017.

În mod paradoxal, relația cu justiția este cea care îi va defini lui Ludovic Orban măreția sau decăderea politică, de această dată într-o manieră definitivă și fără jumătăți de măsură. Căci în aceste zile liberalul pare a își juca cartea vieții lui. Și asta din dublă perspectivă:
1. Ultimele declarații referitoare la independența justiției pot reprezenta miezul unei platforme capabile să îi facă să rezoneze în special pe cei care se consideră de dreapta. Iar în acest fel, dacă se abține de la comite mari greșeli, poziția sa extrem de fermă și conturată poate să îi aducă atât funcția de primar general, cât și cea de președinte al marelui PNL.
2. Pe de altă parte, dacă se vor adeveri zvonurile referitoare la relația sa cu Nelu Iordache și dacă numele său este confirmat în seria de delațiuni făcute de către omul de afaceri, cariera lui Orban și visul său politic poate lua sfârșit într-o manieră extrem de brutală, pecetluită de un comunicat DNA.
Oricum, într-un partid amorf, în care liderii par a fi paralizați de frica instituțiilor judiciare, Ludovic Orban este singurul care joacă. Are păreri și este viu politic. Să vedem pentru cât timp…

2 comentarii la “Viitorul lui Ludovic Orban. Suna bine …?

  1. Doamna,o rugaminte, nu mai scrieti PNL. Este vorba ,clar de PD. Citiva rataciti, gen Gorghiu, Atanasiu si altii nu inseamna PNL. PNl a afost terminat ca si PNT. Cind o vezi pe Pocora cum il apara pe Blaga si Anastase ramii crucit. Astia au impresia ca pot prosti lumea ascunzindu-se dupa niste litere pnl? credeti ca oamenii au uitat taierile de salarii,de pensii si toata bataia de joc a PD? O sa vedeti la alegeri.

    1. „O sa vedem la alegeri” …ati spus bine. Eu cred ca daca pui in fata lui Blaga sau Anastase pe Dragnea sau pe Victor Ponta insusi vor castiga primii cu siguranta. Desigur ca prezenta la vot va fi mica…micuta dar… Deasemeni chestia cu taierile de salarii (NU DE PENSII) a fost o masura nefericita dar o parte din oameni au inceput sa intelega ca nu suntem singurii (am fost doar primii) din Europa care au apelat la aceasta modalitate. Taieri de salarii au fost intre timp in mai multe state din Europa, desigur ca au fost mai mici si oricum mai usor de suportat. In acelasi timp marile proiecte finalizate in Romania in ultimii ani sunt cele incepute in vremea NENOROCITULUI de Boc si sa stiti ca atunci se finalizau cativa zeci de kilometri anual fata de cativa acum si aceia inceputi pe vremea aceea. ASA CA S-AR PUTEA SA CASTIGE CEL CARE A FACUT 60 DE KM DE AUTOSTRADA ANUAL SI NU CEL CARE A FACUT DOAR DOUAZECI. Ce cifre si ce realitate …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *