Cancelarul german Olaf Scholz, de exemplu, și-a prezentat viziunea strategică pentru Europa într-un discurs rostit luni, 29 august, la Universitatea Carolină din Praga, în condițiile în care Republica Cehă deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene
În discursul său, cancelarul german a făcut apel la o extindere a UE spre est și la o consolidare a „suveranității europene”.
Potrivit unei analize a ziarului francez Le Monde, acesta poate fi citit ca un ecou al discursului președintelui Emmanuel Macron rostit la Sorbona încă în toamna anului 2017. Un discurs la care președintele francez nu a primit niciodată un răspuns din partea cancelarului Angela Merkel.
Cancelarul Scholz s-a angajat să susțină o extindere a Uniunii Europene „pentru a include țările din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și, în viitor, Georgia”.
El a precizat că această extindere la treizeci sau chiar treizeci și șase de state trebuie să meargă mână în mână cu o reformă a procesului decizional al Uniunii, pentru a-l face mai eficient.
Prin urmare, el a pledat pentru o trecere treptată de la principiul unanimității la votul majoritar în politica externă, „dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală”, un subiect extrem de sensibil în Germania.
Din nou, Europa cu mai multe viteze
La Paris, vorbind la reuniunea anuală a ambasadorilor, președintele Emmanuel Macron a susținut la rândul său ideea extinderii Uniunii, alături de mai vechea sa abordare legată de autonomia strategică. Însă președintele francez a atras atenția că în condițiile creșterii numărului de membri, procesul decizional va deveni și mai dificil decât este în prezent.
Potrivit mai multor oficiali francezi, citați de Politico, guvernul lui Macron lucrează la mai multe propuneri pentru o Europă cu mai multe viteze, care ar include crearea unor grupuri informale de țări membre care să lucreze în domenii politice specifice.
De asemenea, Macron și-ar putea detalia gândurile privind extinderea și reforma UE în lunile următoare și înaintea alegerilor europene de anul viitor.
Tot luni, în cadrul unui forum politic desfășurat la Bled, în Slovenia, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că dorește ca Europa să fie pregătită pentru extindere până în 2030, în timp ce Uniunea trebuie să se pregătească pentru o dezbatere reînnoită cu privire la dimensiunea sa viitoare.
În ceea ce privește chestiunea spinoasă a luării deciziilor în unanimitate în condițiile creșterii numărului de membri, Michel a adoptat o poziție nuanțată: „Renunțarea completă la unanimitate ar putea însemna să aruncăm copilul odată cu apa din baie”.
București: consolidare dar nu fragmentare
Mesaje privind viitorul Uniunii au venit și de la București. În discursul său adresat ambasadorilor, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o Europă consolidată strategic dar fără fragmentări în interiorul său – o referire, desigur, la menținerea României în afara Spațiului Schengen, dar și o distanțare de o Europă cu mai multe viteze.
O concluzie a acestor mesaje ar fi că extinderea este asumată de liderii europeni, însă felul în care ar urma să funcționeze această Uniune Europeană lărgită comportă încă numeroase discuții. Mai ales că modificarea Tratatelor ar însemna deschiderea unei cutii a Pandorei. În orice caz, nimic notabil nu se poate aștepta înainte de alegerile europene din iunie anul viitor.
Citește mai mult pe www.rfi.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
