Economia globală, implicit cea a României, riscă un dezastru comparabil cu cea mai mare criză din istoria omenirii, avertizează președintele Băncii Centrale Europene. Pe de altă parte, România este printre cele mai vulnerabile state, anunță economiștii chestionați de „Adevărul”.
Economia globală se confruntă cu riscuri comparabile cu cele care au dus la colapsul comerțului global în anii 1920 și, în cele din urmă, la Marea Depresiune dintre 1929 și 1933, a avertizat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, potrivit Financial Times. Este vorba despre cea mai mare criză din istoria omenirii, mult mai gravă, spun economiștii, decât cea care a început în 2007 tot în SUA.
Și tot în weekend, pură coincidență, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a recunoscut în premieră, la Digi 24, că din 2025 vom avea taxe și impozite mai mari. Asta după ce în nenumărate alte dăți, Boloș, dar și alți politicieni importanți au negat că există planuri pentru a creșterea taxelor. Taxe care deja, susțin mulți experți, atârnă ca un bir tot mai greu de suportat pentru mediul economic privat și pentru populație. Viitorul pare tot mai tulbure, iar norii negri par să se adune la orizont. „Adevărul” apelează la expertiza a doi importanți economiști români pentru a afla dacă într-adevăr vom avea o criză globală de proporții, dublată în România de problemele specifice economiei locale.
Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale și e titularul disciplinei de Tehnica plăților și finanțării internaționale. El este și director executiv al Societății Române de Economie, fiind și membru al acesteia din 2009, dar și director executiv al Centrului de Cercetare în Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.
Profesorul Cristian Păun spune că avertismentul Christinei Lagarde este unul mai mult decât serios și că nu este vorba de exagerări. În opinia sa, există unele similitudini între situația economiei globale din 2024 și cea de acum exact un secol. Marea parte din probleme sunt generate și acum de politica mometară greșită, mai spune profesorul.
Istoria care se uită se repetă
„Doamna Lagarde nu exagerează, pentru că, până la urmă, sunt câteva similitudini. În primul și în primul rând, vorbim de această relaxare monetară puternică, care s-a întâmplat și în perioada interbelică. Să nu uităm de inflația din Germania de la Republica de la Weimar, care a fost foarte inflaționistă. În acele momente se considera că tipărind bani cu nemiluita, poți salva economia de la posibile crize, de la posibile recesiuni. Similar și acum avem aceeași abordare, adică considerăm că prin pârghi monetare, noi am putea să rezolvăm problemele omenirii, ceea ce nu e cazul”, explică profesorul Păun.
Mai mult, la fel ca la începutul secolului trecut, la nivel global poate fi remarcată o noua explozie a populismului, coroborat cu un naționalism radical, observă Cristian Păun.
„Avem o exacerbare puternică a populismului, ca și pe vremea aceea, populismul cu nuanțe de extremism-naționalism este prezent și el în discursul politic. Politicienii câștigă suportul public pe teme care mai degrabă sunt contra umanismului, contra umanității, promovează izolaționismul și așa mai departe. Și evident că trăim și o perioadă foarte conflictuală, cu o atmosferă conflictuală în creștere. Conflicte care mocneau mai demult, nerezolvate, au intrat în faze din acestea dure, violente. Nu suntem departe ca un mic imbold ca să genereze o bătaie între noi, la nivel global, cu consecințe evidente negative”, avertizează profesorul Păun.
În opinia sa, politicile economice din prezent riscă să ducă o lume întreagă spre faliment, dacă nu va apărea o schimbare.
„Lumea s-a îndepărtat tot mai mult de această situație în care prosperitatea se obține prin schimburi comerciale, prin producție, prin economie, prin mijloace economice și tot mai mult se îndreaptă către bunăstarea obținută cu mijloace politice, cu bâta, adică redistribuire de resurse. Este mai ușor să produci bani din nimic, din tiparniță și taxe peste cel care produce bunuri și servici, dar lucrul ăsta nu este sustenabil. El va duce într-un final către faliment, către o societate violentă pentru că resursele se împuținează”, mai spune el.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
