Invitat luni în emisiunea Puterea Știrilor, economistul Adrian Negrescu a explicat motivul vizitei specialiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI) în România. Potrivit economistului, specialiștii FMI vor să vadă în aceste zile de unde are România banii necesari pentru a acoperi toate promisiunile de creșteri salariale, de pensii, de investiții pe care ni le-am asumat în legea bugetului pe anul viitor.
„Gândiți-vă că bugetul a fost construit pe un Produs Intern Brut mai mare cu 20 de miliarde de euro în 2024, cu niște încasări fantastice ale ANAF-ului, cu 30 de miliarde de lei mai mari decât în anul 2023 și practic o absorbire a deficitului bugetar uriaș pe care l-am avut în 2023”, atrage atenția Adrian Negrescu.
Potrivit economistului, este posibil ca după această vizită în țara noastră, FMI „să ne pună la dispoziție o linie de finanțare, un colac de salvare în cazul în care, de exemplu, autoritățile nu vor reuși să-și realizeze toate veniturile propuse”.
„Totul se rezumă la bani”
„Premierul are, într-o oarecare măsură, dreptate, în sensul că spune că vizita pe care o fac specialiștii FMI în România este o vizită normală. Ei, normalitatea asta românească, din păcate, din punct de vedere financiar, este una cu adevărat specială, pentru că d-aia vine FMI-ul la București, să vadă de unde Dumnezeu facem noi rost de bani pentru a acoperi toate promisiunile de creșteri salariale, de pensii, de investiții pe care ni le-am asumat în legea bugetului pe anul viitor. Gândiți-vă că bugetul a fost construit pe un Produs Intern Brut mai mare cu 20 de miliarde de euro în 2024, cu niște încasări fantastice ale ANAF-ului, cu 30 de miliarde de lei mai mari decât în anul 2023 și practic o absorbire a deficitului bugetar uriaș pe care l-am avut în 2023.
Gândiți-vă că anul trecut noi ne propuneam să terminăm anul cu un deficit bugetar de 70 de miliarde de lei. Și acesta, de fapt, a fost cu încă 20 de miliarde de lei mai mare. Totul se rezumă până la urmă la bani. Și despre asta este vorba în vizita FMI-ului la București. Pe de o parte, vor analiza modalitățile prin care statul va încerca să-și atragă mai mulți bani la buget din taxe și impozite, iar pe de altă parte, este posibil să ne pună la dispoziție o linie de finanțare, un colac de salvare în cazul în care, de exemplu, autoritățile nu vor reuși să-și realizeze toate veniturile propuse. Mă uitam la venituri 586 de miliarde de lei estimare de încasări practic în anul viitor și cheltuieli de 772 de miliarde de lei. Sperăm ca schema financiară pe care Guvernul o propune pentru 2024 să devină realitate, pentru că altfel, din păcate, vom ajunge la mâna FMI. Anul trecut am împrumutat 40 de miliarde de euro în piețele externe. Anul ăsta împrumutăm 38 de miliarde de euro. S-ar putea să nu fie de ajuns, în condițiile în care numai la cheltuielile cu pensiile vorbim de un plus de vreo 20 de miliarde de lei”, a declarat economistul Adrian Negrescu.
FMI, vizită de 4 zile în România
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, a ajuns luni la Bucureşti, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
Programul FMI în România:
Luni: întâlniri la Finanțe, ANAF, BNR
Marți: Ministerul Muncii și sectorul bancar
Miercuri: întâlnire BNR la nivel tehnic
Joi: întâlnire la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.
Când a fost ultima vizită a FMI în România
Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, şi a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Experţii FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Noul pachet fiscal – estimările FMI
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experţi FMI au menţionat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.
Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
