Skip to content
Politică

Vosganian, verdict dur: Decizia nu mai aparține de mult, clasei politice. Cine sunt tipii cu ochelari negri şi gulere ridicate?

Senatorul Varujan Vosganian a comentat, pe blogul personal, ultimele evenimente din viața politică românească, dar și modul în care acestea afectează funcționarea statului român.

Vosganian face în comentariul său o comparație între viața politică și meci de fotbal.

La un moment dat nici nu mai ştii care sunt jucătorii echipei tale şi care ai echipei adverse pentru că jucătorii îşi schimbă una-două tricourile. Din când în când nişte tipi cu ochelari negri şi gulere ridicate mai aruncă pe teren câte-o minge sau, dimpotrivă, o iau pe cea din teren din faţa atacantului care a scăpat singur cu portarul. E un meci halucinant care se desfăşoară sub ochii noştri isterizaţi şi în zgomotul neîntrerupt al vuvuzelelor”.

Senatorul concluzionează că în România „decizia nu mai aparţine de mult clasei politice. Cutare trebuie să plece pentru că e judecat. Cutare poate să-i ia locul pentru că încă nu e judecat. Cutăruia îi lungim procesul ca să-l avem la mână. Pe cutare îl ameninţăm din când în când cu cercetarea penală, ca să ştie cine e şeful. Etc.etc”.

Postarea a apărut vineri seară, după ce premierul Ponta a fost trimis în judecată.

Ne uităm la arena politică aşa cum te uiţi la un meci de fotbal. Fluierăm la faulturile din teren sau, altădată, nu fluierăm, de teamă să nu fim certaţi. Cerem lovitură de la unşpe metri când e fault în careul lor şi băgăm capul între umeri când e fault în careul nostru. Arbitrul arată cartonaşele galbene şi roşii după cum doreşte, chiar şi când eşti departe de minge, dar presupunând că ai putea să marchezi gol la un moment dat. Căpitanii celor două echipe nu poartă laţul în jurul braţului, ci în jurul gâtului. Nu contează dacă se dă gol sau nu, contează doar ca meciul să fie cât mai plin de faulturi şi cei cu targa să vină cât mai des pe teren. La un moment dat nici nu mai ştii care sunt jucătorii echipei tale şi care ai echipei adverse pentru că jucătorii îşi schimbă una-două tricourile. Din când în când nişte tipi cu ochelari negri şi gulere ridicate mai aruncă pe teren câte-o minge sau, dimpotrivă, o iau pe cea din teren din faţa atacantului care a scăpat singur cu portarul. E un meci halucinant care se desfăşoară sub ochii noştri isterizaţi şi în zgomotul neîntrerupt al vuvuzelelor.

Despre România care e dincolo de peluze nu vorbeşte nimeni. Avem o mare şansă, suntem în faza de creştere a ciclului economic. Deficitele s-au micşorat, investiţiile străine, chiar dacă sunt departe de nivelul din 2008, dau semne de redresare. PIB-ul a ajuns nivelul legendar al anului 2008 şi va creşte binişor şi anul acesta. Inflaţia e mică, şomajul nu a crescut. Economia merge înainte, fără să se sinchisească de ce se întâmplă în restul lumii. Sigur, ar merge şi mai bine numai că nu are cine s-o îndemne, clasa politică e prea preocupată de cine pleacă şi cine rămâne, cine demisionează şi cine e dat afară.

Azi-dimineaţă am fost la un simpozion despre viitorul energiei nucleare din România. Investitorii chinezi care ar vrea să construiască reactoarele 3 şi 4, însoţiţi de specialiştii canadieni ai tehnologiei de operare se străduiau să înţeleagă ce vor românii în privinţa asta. Nu au reuşit, căci românii nu vor nimic. Sau, mai precis, nu ştiu ce vor. Inutil să vă spun că din partea Guvernului nu a venit decât o directoare care nu ştia cum să explice cu mai multă demnitate că noi facem numai ce ne spune Uniunea Europeană. După strategia energetică pe care eu am prezentat-o în 2007 nu s-a mai adăugat nimic. Acordul pe care l-am încheiat în 2008 cu investitorii europeni pentru reactoarele 3 şi 4 a fost batjocorit de guvernul care a urmat şi investitorii puşi pe fugă. Energia regenerabilă apasă pe umerii industriei. Care e mix-ul energetic cel mai potrivit pentru România? Habar n-avem. Ce se va întâmpla cu termocentralele pe cărbune, învechite şi neperformante? Habar n-avem. Cum se protejează sistemul energetic în situaţia în care vânturile nu mai bat şi moriştile eolienelor se opresc? Habar n-avem. Unde ne oprim cu regenerabilele? Ce se va întâmpla când nu vom mai avea gaz metan? Care va fi viitorul industriei româneşti, ca să ştim cum va evolua consumul de energie electrică? Etc.etc.etc.

Important e, însă, circul politic. Decizia nu mai aparţine de mult clasei politice. Cutare trebuie să plece pentru că e judecat. Cutare poate să-i ia locul pentru că încă nu e judecat. Cutăruia îi lungim procesul ca să-l avem la mână. Pe cutare îl ameninţăm din când în când cu cercetarea penală, ca să ştie cine e şeful. Etc.etc.

Intr-unul din comentariile viitoare voi vorbi despre responsabilitate, ca esenţă a tranziţiei. Ceea ce se petrece, însă, acum e sub semnul iresponsabilităţii. Când ne vom trezi, vom vedea că nu am câştigat din asta decât o dezamăgire în plus”.

2 comentarii la “Vosganian, verdict dur: Decizia nu mai aparține de mult, clasei politice. Cine sunt tipii cu ochelari negri şi gulere ridicate?

  1. Pana acum unde a fost, de ce nu a vorbit, circul il fac ei, cei care au furat nu cei care vor sa faca curatenie si sa ne scape de hoti. Cine sunt cei care apreciaza cele spuse de domnul Vosganian, in niciun caz romanii cinstiti

  2. Vosganian, mestre, scri frumos, mai ales acum , cred ca ar fi bine sa nu -ti consumi energia , ai nevoi de ea , la Jilava, mai faci economie din anii de detentie…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *