Skip to content
Editorial Opinii

Wall Street mioritic, vânătoarea urșilor îngrășați din energie, telecom și bănci

Dacă nu a putut rezolva chestiunile din Justiție, PSD a declanșat vânătoarea de tauri și ursi. Curând Dragnea va afla ca și la București funcționează regulile de pe Wall Street, te linșează pe strada dacă te joci cu acțiunile, chit ca la noi e o uliță desfundată plină de noroi.

Satul sa fie hărțuit de “gherila rezistenta” și de Iohannis, șeful Statului PSD, Liviu Dragnea, pregătise lovitura de gratie. Contraofensiva care sa reseteze războiul politic de la anul. Dragnea trebuia sa livreze modificarea Codului penal, cu dezincriminarea abuzului in serviciu, modificarea termenelor de prescripție și posibilitatea de revizuire a tuturor dosarelor in care s-au folosit “protocoalele secrete SRI – DNA/ Parchet General”.

Însă aliatul-cheie a PSD, berbecele care trebuia sa spargă poarta și sa elibereze mare masa de politiceni și oameni de afaceri ținuți captivi în Cetatea Statului Paralel, acest aliat nu a mai venit in ajutor. Curtea Constitutionala s-a spălat pe mâini și pe obraz și a amânat deciziile care i-ar fi dat lui Dragnea pretextul public pentru a adopta ordonanța pe tema “nedreptăților din Justiție”. CCR a fost singurul aliat care i-a adus victorii politice lui Dragnea in acest an care se încheie. PSD a guvernat haotic, pe Dragnea judecatorii l-au condamnat, procurorii i-au făcut o salbă de noi dosare, grupările dizidente din partid aproape ca l-au pus la pamant. CCR l-a ajutat pe Dragnea sa scape de Kovesi și cu fiecare decizie sa ii mai taie lui Iohannis din atribuțiile funcției prezidențiale. Încet – încet, CCR remodelează Republica, dintr-una semiprezidențiala intr-una parlamentara.

De data asta, inexplicabil, CCR a întârziat sa livreze muniție majorității PSD. Baronii partidului primiseră asigurări înaintea Congresului de acum doua săptămâni ca judecatorii CCR vor explica formula juridică a desființării abuzului in serviciu, ce urma apoi sa fie trecută imediat in Ordonanța de modificare a Codului Penal, masura este așteptata de câteva mii de primari din țara. Din discursul lui Dragnea, din declarațiile lui Iordache, totul indica adoptarea orodonantei. Apoi, protocoalele secrete, care odată declarate nelegale rezolva toate dosarelor băieților cu greutate din politica și afaceri. Acestia ar fi devenit automat aliații naturali ai lui Dragnea sau dimpotrivă, eliberați de povara penală, ar putea începe sa ii forțeze mana pe diverse decizii politice. Dragnea însă s-a laudat ca o va livra; minciunile sale repetate ii fac pe mulți “greuceni” sa devina iritați. La mijloc sunt milioane și miloane de euro, libertatea multora, și condiția susținerii lui Dragnea in cele patru runde de alegeri din anii 2019 și 2020.

Cert este ca așteptarea nu mai poate dura foarte mult. In luna Ianuarie 2019 judecatorii constitutionali trebuie sa rezolve cumva cele doua decizii cheie. CCR va decide de fapt atunci dacă ii da toată puterea politica lui Dragnea sau va încerca sa echilibreze sistemul politic. Virulenta lui Iohannis din ultimele săptămâni are legături cu aceste decizii. Președintele este informat cel mai sigur de discuțiile din CCR de judecatorii pe care i-a numit acolo. Iohannis pierde regulat meciurile constituționale cu 6 la 3 sau 5 la 4. Judecătorul CCR pus de UDMR fiind acum un jolly Joker in mâneca stabilor maghiari, noii aliați ai lui Dragnea.

Asadar, ramas fără muniție pe sfârșit de an, fără o victorie pe care o anunțase cu fast in fata ostilor pesediste, Dagnea a resetat încă o data agenda publica amorsand bomba ordonanței pe lăcomiei și supraimpozitarea companiilor din energie. Mai pe românește, in buna tradiție valahă, Dragnea a dat foc hambarelor și liniilor de aprovizionare ale dușmanului. In mintea lui Dragnea și a lui Valcov a devenit o certitudine ca marile companii din telecomunicații, energie dar si bancile straine sprijină mass media critica la adresa PSD și indirect pe adversarii de la PNL și USR și pe președintele Iohannis. Ordonanța lovește așadar resursele adversarilor și este menită sa satisfacă nevoia de răzbunare a pesedistilor de rând, exasperați de creștea prețurilor la utilități in ciuda majorărilor de salarii și pensii și a stipendiilor sociale primite de la partid. Inflația, “agentul secret” ROBOR, pe care nimeni nu îl înțelege sau vede, alături de facturile la energie și utilități au dus la topirea întregii creșteri economice. Iar pesedistul de rând înțelege asta foarte simplu: mâncare și băutura mai scumpă deci mai putina in frigider, asta dacă îți mai rămân bani după ce plătești cheltuielile.

Companiile energetice, din telecom și băncile sunt prinse ca intr-un clește. Nu vor avea de ales decit sa plătească suprataxele și in paralel sa reducă din cheltuieli, prin reducerea de angajați și restrângerea business- ului. La nivel macro întreaga economie a țării va avea de suferit dacă aceste trei domenii cheie își restrâng activitatea. Pe lanțul economic vor fi afectate mii de companii mici, cu capital privat românesc, micii inteprinzatori din clasa de mijloc pe care PSD se lauda in campania din 2016 ca o va creste. Programul economic a lui Dragnea chiar așa se numea “Mai mulți romani in clasa de mijloc”. Năravurile pesediste se schimba greu iar partidul a ales sa satisfacă pe de-o parte nevoia baronilor de libertate și resurse și nevoia votanților fideli: ajutoare si măriri de la stat, indiferent de costuri. In esența PSD aplica așa-numita “politica Robin Hood” sa ia de la bogății cei mari și puternici și sa dea la oropsiți. Dacă oropsiții ar afla cât de putrezi de bogați sunt binefăcătorii lor ar lua furcile și ar reedita revoluția de la ‘48. Pe de alta parte, chiar dacă baronul PSD fura el și-a spălat de 25 de ani păcatele pentru ca a știut sa împartă.

Și uite așa, pe câmpul de lupta politic din 2019 și 2020 a mai intrat, forțat de Dragnea, un alt jucator important: capitalul străin și multinaționalele, care odată agresat fiscal de majoritatea guvernamentală va fi obligat sa riposteze și sa facă tot ce ii sta in putința sa dea jos de la putere PSD- ul. O confruntarea politico- economica între bani și influența și socialismul deșănțat al PSD, cu tente naționaliste de proasta factura, va fi un meci extrem de interesat pentru Europa. Partea proastă a poveștii este ca de data asta Europa va fi ocupată cu chestiuni mult mai grave decât micul război de la periferie. Dacă ne facem praf economic, ne autodistrugem instituțional, nu se va vărsa măcar o lacrima pentru noi. La final vom fi cumpărați și mai ieftin decât pana acum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *