{"id":209582,"date":"2024-11-29T17:15:19","date_gmt":"2024-11-29T15:15:19","guid":{"rendered":"https:\/\/psnews.ro\/?p=209582"},"modified":"2024-11-29T17:15:19","modified_gmt":"2024-11-29T15:15:19","slug":"mediul-de-afaceri-salariile-si-productia-din-romania-au-crescut-spectaculos-dupa-aderarea-la-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psnews.ro\/mediul-de-afaceri-salariile-si-productia-din-romania-au-crescut-spectaculos-dupa-aderarea-la-ue\/","title":{"rendered":"Mediul de afaceri, salariile \u0219i produc\u021bia din Rom\u00e2nia au crescut spectaculos dup\u0103 aderarea la UE"},"content":{"rendered":"
Primul tur al alegerilor preziden\u021biale a readus vizibil pe scena public\u0103 opinia care sus\u021bine c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i-a pierdut resursele, bog\u0103\u021biile \u0219i suveranitatea \u00een fa\u021ba Uniunii Europene, dup\u0103 aderare. Cifrele economice nu sus\u021bin aceast\u0103 ipotez\u0103, indic\u0103 o analiz\u0103\u00a0termene.ro.<\/strong><\/p>\n Spre exemplu, Rom\u00e2nia a urcat la un nivel al PIB\/capita de 78% din media UE, fa\u021b\u0103 de 55% c\u00e2t avea acum 10 ani. Din acest punct de vedere, Rom\u00e2nia este cea mai puternic\u0103 for\u021b\u0103 economic\u0103 din Balcani, \u00een fa\u021ba sa afl\u00e2ndu-se doar Cehia (81%) \u0219i Polonia (80%), dintre statele din Europa Central\u0103 \u0219i de Est.<\/p>\n \u00cen 2023, cifra de afaceri a tuturor companiilor din Rom\u00e2nia, este vorba de firme active, a fost de 2.567 miliarde de lei. \u00cen 2014, veniturile tuturor firmelor din Rom\u00e2nia erau de doar 1.011 miliarde de lei. O cre\u0219tere de 150% \u00een doar 7 ani,<\/p>\n Profitul brut al societ\u0103\u021bilor a fost de 262 de miliarde de lei \u00een 2023. \u00cen 2014, profitul brut a fost de doar 70 de miliarde de lei. Rezult\u0103 \u0219i faptul c\u0103 profitul brut a crescut de peste 300% \u00een ultimii \u0219apte ani. Cum platforma Termene.ro este una mai t\u00e2n\u0103r\u0103, nu avem date statistice consolidate pentru perioada de dinainte de 2014.<\/p>\n Pentru informa\u021bii din perioada anterioar\u0103 anului 2014, apel\u0103m la Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 sau la presa economic\u0103. \u00cen anul 2006, cifra de afaceri total\u0103 a companiilor din Rom\u00e2nia a fost de aproximativ 600 miliarde lei. Dup\u0103 aderarea din 2007, cifra de afaceri a crescut la 1.000 de miliarde de lei \u00een primul an de apartenen\u021b\u0103 la UE.<\/p>\n Fonduri europene atrase versus contribu\u021bii la bugetul UE<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 reglement\u0103rile impuse de Uniunea European\u0103, ce au permis un grad mai mare de predictibilitate \u00een afaceri, fondurile europene au sus\u021binut cel mai mult cre\u0219terea economic\u0103 din Rom\u00e2nia. Mai ales c\u0103 banii s-au dus \u00een general \u00een proiecte de investi\u021bii.<\/p>\n De la aderarea sa la Uniunea European\u0103 (2007) \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2023, Rom\u00e2nia a accesat fonduri europene \u00een valoare total\u0103 de 89,4 miliarde de euro.<\/p>\n \u00centre 1 ianuarie 2007 \u0219i 30 noiembrie 2022, Rom\u00e2nia a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 26,458 miliarde de euro. Pentru anii 2023 \u0219i 2024, conform Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024, contribu\u021biile au fost estimate la 13,126 miliarde lei (aproximativ 2,65 miliarde euro) pentru 2023 \u0219i 13,376 miliarde lei (aproximativ 2,7 miliarde euro) pentru 2024. Astfel, suma total\u0103 a contribu\u021biilor Rom\u00e2niei la bugetul UE de la aderare p\u00e2n\u0103 \u00een 2024 este estimat\u0103 la aproximativ 31,8 miliarde euro.<\/p>\n Dup\u0103 deducerea contribu\u021biilor Rom\u00e2niei la bugetul UE, soldul net al fondurilor primite dep\u0103\u0219e\u0219te 57,6 de miliarde de euro.<\/p>\n PIB-ul a crescut \u0219i mai spectaculos \u00centre 1990 \u0219i 2024,<\/p>\n Produsul Intern Brut (PIB) al Rom\u00e2niei a evoluat semnificativ, reflect\u00e2nd tranzi\u021bia de la economia centralizat\u0103 la cea de pia\u021b\u0103. Dac\u0103 \u00een 1990, PIB-ul era de 31,7 miliarde de euro, \u00een 2024 acesta este de a\u0219teptat s\u0103 ajung\u0103\u00a0 la 245,5 miliarde de euro, ceea ce reprezint\u0103 o cre\u0219tere de 8 ori.<\/p>\n Un aport important la cre\u0219terea PIB l-a avut \u0219i aderarea Rom\u00e2niei la UE, \u00een 2007, \u00een cei 17 ani care s-au scurs de atunci PIB-ul cresc\u00e2nd de la 113 miliarde de euro, la 236,4 euro (\u00een 2023), ceea ce reprezint\u0103 o dublare.<\/p>\n Veniturile salariale<\/p>\n Salariul minim brut<\/p>\n Progresul mediului economic a atras automat \u0219i cre\u0219terea veniturilor, fie c\u0103 vorbim de bugetari, fie de angaja\u021bii din mediul privat.<\/p>\n \u00cen 2006, salariul minim brut era de 370 de lei, de fix 10 ori mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een 2023.<\/p>\n Evolu\u021bia anual\u0103 a salariului minim brut \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n 2004: 310 de lei<\/p>\n 2006: 370 de lei<\/p>\n 2007: 390 de lei<\/p>\n 2008: 440 de lei<\/p>\n 2014: 850 de lei<\/p>\n 2017: 1250 de lei<\/p>\n 2024: 3.700 de lei<\/p>\n 2025:\u00a04.05 de lei<\/p>\n Evolu\u021bia salariului mediu brut \u00een Rom\u00e2nia (2000-2024):<\/p>\n 2000: Salariul mediu brut era de aproximativ\u00a0200 de lei\u00a0(echivalentul a\u00a050 euro, la un curs mediu de 4 lei\/euro).<\/p>\n 2005: Salariul mediu brut a ajuns la circa\u00a01.000 lei\u00a0(aproximativ\u00a0250 euro, la un curs mediu de 4 lei\/euro).<\/p>\n 2010: Salariul mediu brut a crescut la aproximativ\u00a02.000 lei\u00a0(aproximativ\u00a0475 euro, la un curs mediu de 4,2 lei\/euro).<\/p>\n 2015: Salariul mediu brut a fost de aproximativ\u00a02.564 lei\u00a0(aproximativ\u00a0580 euro, la un curs mediu de 4,42 lei\/euro).<\/p>\n 2020: Salariul mediu brut a ajuns la aproximativ\u00a05.000 lei\u00a0(aproximativ\u00a01.030 euro, la un curs mediu de 4,85 lei\/euro).<\/p>\n 2024: \u00cen luna iulie 2024, salariul mediu brut era de\u00a08.580 lei\u00a0(aproximativ\u00a01.730 euro, la un curs mediu de 4,95 lei\/euro).<\/p>\n Cre\u0219terea nu e doar infla\u021bie, e \u0219i nivel de trai<\/p>\n La toate aceste date se poate veni cu contra-argumentul c\u0103 majorarea a reprezentat actualizarea cu infla\u021bia. Chiar dac\u0103 infla\u021bia joac\u0103 rolul s\u0103u \u00een orice majorare de la an la an a veniturilor salariale, perspectiva corect\u0103 ne-o d\u0103 analizarea puterii de cump\u0103rare care demonstreaz\u0103 c\u0103 traiul rom\u00e2nilor s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit consistent \u00een perioada men\u021bionat\u0103.<\/p>\n Astfel, potrivit unui studiu realizat de Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare, la intrarea \u00een Uniunea European\u0103 puterea de cump\u0103rare din Rom\u00e2nia era echivalentul a 44% din media UE. \u00cen 2024, acest indicator a ajuns la 80%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproape o dublare.<\/p>\n Puterea de cump\u0103rare raportat\u0103 la produc\u021bie<\/p>\n \u00cen ultimii 10 ani, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat cea mai mare vitez\u0103 a convergen\u021bei economice (m\u0103surat\u0103 prin PIB\/capita la standardul puterii de cump\u0103rare), potrivit datelor publicate de Eurostat.\u00a0 Rom\u00e2nia a urcat la un nivel al PIB\/capita de 78% din media UE, fa\u021b\u0103 de 55% c\u00e2t avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator cresc\u00e2nd cu peste 40%. Din acest punct de vedere, Rom\u00e2nia este cea mai puternic\u0103 for\u021b\u0103 economic\u0103 din Balcani, fiind dep\u0103sit\u0103 doar de\u00a0 Cehia (81%) \u0219i Polonia (80%), dintre statele din Europa Central\u0103 \u0219i de Est.<\/p>\n Vacan\u021bele<\/p>\n Nivelul de trai a unei \u021b\u0103ri se vede poate cel mai u\u0219or \u00een num\u0103rul de vacan\u021be realizate de popula\u021bia respectiv\u0103, iar un indicator \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 \u0219i evolu\u021bia curselor cu avionul. \u00centre 2004 \u0219i 2023, traficul de pasageri pe aeroporturile din Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o cre\u0219tere semnificativ\u0103, influen\u021bat\u0103 de factori precum aderarea \u021b\u0103rii la Uniunea European\u0103 \u00een 2007, dezvoltarea economic\u0103 \u0219i extinderea re\u021belelor de transport aerian.<\/p>\n Evolu\u021bia traficului de pasageri de pe aeroporturile din Rom\u00e2nia:<\/p>\n 2004:\u00a0Aproximativ 4,5 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din Rom\u00e2nia.<\/p>\n 2007: \u00cen anul ader\u0103rii la UE, num\u0103rul pasagerilor a crescut la circa 8 milioane.<\/p>\n 2010:\u00a0Traficul a continuat s\u0103 creasc\u0103, ajung\u00e2nd la aproximativ 10 milioane de pasageri.<\/p>\n 2015:\u00a0S-a \u00eenregistrat un trafic de peste 15 milioane de pasageri.<\/p>\n 2019: An record la acel moment, cu 23.234.580 de pasageri, \u00eenainte de impactul pandemiei de COVID-19.<\/p>\n 2023: Aproape 25 de milioane de pasageri au fost \u00eenregistra\u021bi, dep\u0103\u0219ind nivelul din 2019 cu aproape 6%.<\/p>\n Pentru 2024 se estimeaz\u0103 c\u0103 aceste cifre vor fi \u00eentrecute.<\/p>\n Rom\u00e2nii nu prea mai pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pentru orice job<\/p>\n \u00centre 2007 \u0219i 2024, migra\u021bia rom\u00e2nilor c\u0103tre munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate a variat semnificativ:<\/p>\n 2007: Aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 a facilitat migra\u021bia, cu un v\u00e2rf de aproximativ 500.000 de rom\u00e2ni pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een acest an. 2015:Circa 190.000 de rom\u00e2ni au emigrat pentru munc\u0103, num\u0103r \u00een u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de anul anterior.<\/p>\n Dup\u0103 2022: Din datele din media, putem doar estima c\u0103 num\u0103rul celor care au plecat s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate a fost sub 50.000 de rom\u00e2ni \u00een fiecare an.<\/p>\n Trebuie precizat \u00eens\u0103 c\u0103 num\u0103rul celor pleca\u021bi a sc\u0103zut \u0219i pentru c\u0103 mare parte din for\u021ba de munc\u0103 emigrase deja \u00een anii preceden\u021bi.<\/p>\n Pentru a \u00een\u021belege mai bine num\u0103rul rom\u00e2nilor emigra\u021bi \u0219i perioada c\u00e2nd au emigrat \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103, putem analiza evolu\u021bia cona\u021bionalilor \u00eencadra\u021bi \u00een munc\u0103 din 2000 \u0219i p\u00e2n\u0103 acum. Dup\u0103 cum reiese din datele de mai jos, angajatorii din Rom\u00e2nia au pierdut peste 1 milion de rom\u00e2ni \u00een intervalul men\u021bionat. Iat\u0103 datele:<\/p>\n 2000: Aproximativ 9,5 milioane de persoane ocupate.<\/p>\n 2005: Circa 9 milioane de persoane ocupate, reflect\u00e2nd o sc\u0103dere datorat\u0103 migra\u021biei \u0219i restructur\u0103rilor economice.<\/p>\n 2010: Aproximativ 8,5 milioane de persoane ocupate, influen\u021bate de criza economic\u0103 global\u0103.<\/p>\n 2015: Circa 8 milioane de persoane ocupate, cu o u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de anii preceden\u021bi.<\/p>\n 2020: Aproximativ 7,8 milioane de persoane ocupate, cu o tendin\u021b\u0103 de stabilizare.<\/p>\n 2023: 7,7 milioane de persoane ocupate, \u00een sc\u0103dere cu 110.000 fa\u021b\u0103 de 2022.<\/p>\n Studii \u00een Europa, alt beneficiu al ader\u0103rii la UE<\/p>\n \u00centre 2000 \u0219i 2023, num\u0103rul tinerilor rom\u00e2ni care studiaz\u0103 la universit\u0103\u021bi din Europa a crescut semnificativ.<\/p>\n Conform datelor disponibile, \u00een anul 2000, aproximativ 12.500 de studen\u021bi rom\u00e2ni erau \u00eenscri\u0219i \u00een institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din afara \u021b\u0103rii. P\u00e2n\u0103 \u00een 2016, acest num\u0103r a crescut la peste 34.000 de studen\u021bi. \u00cen 2022, aproape 36.000 de studen\u021bi rom\u00e2ni studiau \u00een str\u0103in\u0103tate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 unul din 15 tineri rom\u00e2ni alegea s\u0103 \u00ee\u0219i continue studiile peste grani\u021be.<\/p>\n