Administraţia Trump intenţionează să sancţioneze anumite state membre NATO cărora le reproşează faptul că nu au ajutat Statele Unite în Războiul din Iran, potrivit unor ofciali din cadrul administraţiei, dezvăluie cotidianul american de afaceri The Wall Street Journal (WSJ), citat de news.ro. Ţările care ar putea beneficia, deoarece sunt considerate a fi de partea SUA includ Polonia, România, Lituania şi Grecia, au spus oficialii consultaţi de WSJ. Ţările din Europa de Est au unele dintre cele mai mari rate de cheltuieli pentru apărare din alianţă şi au fost printre primele care au semnalat că ar sprijini o coaliţie internaţională pentru monitorizarea Strâmtorii Ormuz. După izbucnirea războiului, România a aprobat rapid solicitările SUA de a permite ca bazele sale să fie utilizate de Forţele Aeriene ale SUA, menţionează publicaţia americană.
Administraţia ia în calcul să retragă trupe americane din state membre NATO considerate inutile în efortul de război împotriva Iranului şi să le mute în ţări care au ajutat Washingtonul.
Nu s-a putut stabili care ţări ar pierde trupe, însă o serie de membri ai alianţei au intrat în conflict cu Trump de când acesta s-a întors la putere şi, mai recent, i-au atras mânia prin opoziţia faţă de războiul din Iran, notează WSJ.
Dincolo de repoziţionarea trupelor, planul ar putea implica şi închiderea unei baze americane în cel puţin una dintre ţările europene, posibil Spania sau Germania, potrivit a doi oficiali ai administraţiei, citaţi de WSJ sub acoperirea anonimatului.
Planul, care a circulat şi a câştigat sprijinul unor înalţi oficiali ai administraţiei în ultimele săptămâni, se află încă într-un stadiu incipient şi este unul dintre numeroasele scenarii pe care Casa Albă le analizează pentru a sancţiona NATO. Acesta evidenţiază ruptura tot mai profundă dintre administraţia Trump şi aliaţii europeni, în urma deciziei preşedintelui de a declanşa războiul cu Iranul, scrie WSJ.
Propunerea ar fi însă cu mult sub nivelul ameninţărilor recente ale preşedintelui Trump de a retrage complet Statele Unite din alianţă, lucru pe care, conform legii, nu îl poate face fără aprobarea Congresului, notează WSJ.
Planul ar putea duce la amplasarea unui număr mai mare de trupe americane mai aproape de graniţa cu Rusia, un rezultat ce ar putea antagoniza, însă, Moscova.
În timpul primului său mandat, în 2020, Trump a ordonat retragerea a aproximativ 12.000 de soldaţi din Germania, dar preşedintele Joe Biden a anulat decizia după preluarea mandatului în 2021, reaminteşte WSJ.
Statele Unite au aproximativ 84.000 de soldaţi staţionaţi în Europa, deşi numărul exact variază în funcţie de exerciţiile militare şi de rotaţiile de personal. Bazele americane din Europa constituie un nod strategic pentru operaţiunile militare globale ale SUA şi reprezintă, totodată, un avantaj economic pentru ţara gazdă prin investiţiile pe care le generează. Bazele din Europa de Est au, de asemenea, un rol de descurajare faţă de Rusia.
Când a fost solicitată să comenteze, Casa Albă a făcut referire la declaraţiile recente ale secretarului de stat Marco Rubio, care a criticat ţările NATO pentru că nu au fost mai utile SUA în războiul din Iran.
Spania – singura ţară NATO care nu s-a angajat să cheltuiască 5% din PIB-ul său pentru apărare – a blocat accesul avioanelor americane implicate în operaţiunea din Iran în spaţiul său aerian. Oficialii administraţiei sunt, de asemenea, frustraţi de Germania, după ce oficiali de rang înalt au criticat războiul lui Trump, deşi Germania serveşte drept unul dintre cele mai mari şi mai importante centre pentru armata SUA în sprijinirea operaţiunilor sale din Orientul Mijlociu.
Italia a blocat, de asemenea, pentru scurt timp utilizarea de către SUA a unei baze aeriene din Sicilia, iar guvernul francez a acceptat să permită SUA să utilizeze o bază din sudul Franţei doar după ce a garantat că acolo vor ateriza doar avioane care nu sunt implicate în atacurile asupra Iranului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
