Eurodeputații vor vota joi, 18 iulie a.c., de la ora 13.00 (14h00, ora României), renumirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. Politiciana germană va încerca să-și asigure o majoritate, trecând de la Verzi la partidul de extremă dreapta al Giorgiei Meloni. Ursula își prezintă prioritățile pentru următorii cinci ani. Dar ce se poate întâmpla, în caz de eșec?
Chiar dacă Von der Leyen pare a fi într-o poziție bună, după discuții intense cu grupurile politice, totuși, avântul extremei dreapta, la alegerile din iunie, poate schimba dinamica.
Dacă Ursula von der Leyen nu va obține cel puțin 361 de voturi, statele membre UE vor trebui să propună un nou candidat, în termen de o lună. Există, însă, „riscul unei crize politice grave dacă nu vor găsi, în toată această perioadă, nicio alternativă”, noteaza Le Monde..
În cadrul audierilor cu ușile închise, fostul ministru german a căutat însă să liniștească pe toată lumea, se mai precizează, în publicația citată. Pentru a evita dezertările din coaliția centristă, Ursula von der Leyen promite sprijinul ecologiștilor (53 de locuri) – care cer în schimb să devină o prioritate, legislația de mediu.
Ursula von der Leyen s-ar putea baza, de asemenea, pe o parte dintre cei 78 de aleși din grupul de extremă dreapta ECR, asociat cu liderul italian, Giorgia Meloni, unde chiar prim-ministrul ceh, Petr Fiala, a făcut apel la aleșii ECR, să o susțină.
„Orice deschidere asumată față de ECR rămâne totuși o linie roșie pentru liberali, socialiști și verzi, care cer o majoritate stabilă cu partide pro-democrate, pro-UE, fără extrema dreaptă”, potrivit Le Monde.
„Nu voi lăsa niciodată polarizarea extremă a societăților noastre să prevaleze”. Discursul Ursulei von der Leyen
Președintele Comisiei Europene a pledat în fața celor 720 de europarlamentari joi, 18 iulie, pentru „o Europă puternică” într-o „perioadă de mare anxietate și incertitudine”, în timp ce încearcă să-i convingă de acordarea unui al doilea mandat, timp de cinci ani, prezentându-și prioritățile.
„Nu voi accepta niciodată ca demagogii și extremiștii să distrugă modul nostru de viață european și sunt astăzi aici gata să conduc lupta cu toate forțele democratice”, a spus ea, la Parlamentul European la Strasbourg.
Președintele Comisiei Europene a denunțat, de asemenea, cu forță, „așa-numita misiune de pace” a lui Viktor Orban, la Moscova.
Amintim ca premierul Ungariei i-a înfuriat pe liderii europeni călătorind la Moscova pe 5 iulie pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. Inițiativa sa a fost însă apărată de europarlamentarul francez Jordan Bardella (RN, extrema dreaptă).
Viktor Orban este acuzat că a abuzat de această poziție pentru a discuta cu președintele rus modalitățile de „încetare a focului” în Ucraina. El este criticat în special pentru că a luat această inițiativă fără nicio consultare cu omologii săi din UE.
„Varsarea de sânge din Gaza trebuie să înceteze imediat”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Președintele Comisiei Europene a anunțat, de asemenea, că vizează o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană, până în 2040, un pas cheie către atingerea neutralității carbonului în 2050. Astfel, această măsură va apărea într-un text legislativ propus statelor membre pentru următoarea Comisie.
În ceea ce priveste Green Deal, „un nou pact pentru industriile curate va ajuta la scăderea facturilor la energie ale cărui prețuri ridicate ne împiedică competitivitatea”, a mai promis Ursula von der Leyen.
Țările membre UE au convenit la sfârșitul lunii iunie să îi acorde Ursulei von der Leyen un nou mandat de cinci ani în fruntea executivului european, unde s-a impus din 2019 prin criza Covid -19, războiului din Ucraina, în timp ce la nivel de CE se dezvoltă legislația majoră: pactul verde, regulile digitale sau pactul privind migrația și azilul.
Partidul Popular European (PPE, dreapta), din care provine liderul german, rămâne forța principală în Parlament (188 de aleși). Social-democrații (S&D) ocupă 136 de locuri, iar liberalii (Renew), 77.
Marea coaliție care reunește aceste trei partide ar fi așadar suficientă. Dar aceste grupuri se așteaptă la abandon al unor membri: o parte din PPE (inclusiv republicanii francezi) nu i-au susținut alegerea, iar liberalii germani sau irlandezi și-au manifestat reticența.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
