Skip to content
București

Zidul Parlamentului – eterna obsesie. Cine a vrut să-l dărâme de-a lungul timpului EXCLUSIV

ro.wikipedia.org

Dincolo de breaking news-urile momentului, redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează o obsesie care apare în spațiul public o dată la câțiva ani: dărâmarea zidului ce înconjoară Palatul Parlamentului.

Prima oară, ideea a apărut în iunie 2009, în plină glorie a regimului Băsescu-Boc. Elena Udrea (pe atunci ministru PDL al Dezvoltării Regionale și Turismului) a declarat că, prin dărâmarea zidului, Casa Poporului va fi mai prietenoasă, iar imobilul va atrage mai mulți turiști, potrivit Cancan.ro.

„Ne aflam in discutii cu presedintele Camerei Deputatilor (Roberta Anastase – n.r.) pentru a transforma zona din jurul Casei Poporului intr-una mult mai prietenoasa pentru turisti, prin daramarea zidului”, a afirmat Udrea.

Nu întâmplător am menționat mai sus numele PDL-istei Robertei Anastase: aproape un an mai târziu, în aprilie 2010, al treilea om în stat din acel moment a anunțat că va iniția un proiect de lege pe aceeași temă (pentru că oamenii trebuie să aibă acces la clădire), ideea ei fiind susținută de către președintele de atunci al Senatului, PSD-istul Mircea Geoană.

„Domnul Geoana a anuntat, luni, ca sustine proiectul meu de daramare a zidului Parlamentului si a spus si dansul ce am spus si eu de atatea ori ca nicaieri in Europa nu exista ziduri in jurul Parlamentului”, a spus Anastase, citată de Hotnews.

Cu toate acestea, se pare că proiectul este chiar mai vechi, datând din perioada 2006-2008, când Camera Deputaților era condusă de către Bogdan Olteanu (PNL). Ideea apare într-un articol publicat de Evenimentul Zilei în 2015, publicația menționând că Roberta Anastase încă din 2009 susținuse un proiect de lege care inițiat de predecesorul ei, Bogdan Olteanu. Liberalul atrăgea atenția că în acest proiect este nevoie de un parteneriat cu Primăria Generală, fiind necesare și alte lucrări conexe, precum lărgirea bulevardului dintre Palatul Parlamentului și parcul Izvor. După plecarea lui Olteanu de la conducerea Camerei, Anastase a început să militeze pentru dărâmarea zidului, fiind susținută de mai mulți parlamentari.

Potrivit estimărilor din 2010, demolarea zidului ar fi costat 27 de milioane de lei, bani pe care parlamentarii au pretins că nu îi au. Al doilea motiv al refuzului de a dărâma această construcție a fost cel al fundației adânci de 70 de centimetri.

În 2010, Adrian Năstase (pe atunci vicepreședinte al Camerei Deputaților) ironiza ideea Robertei Anastase, mergând chiar mai departe și propunând dărâmarea zidurilor tuturor instituțiilor publice. Iată ce scria el pe blog în iunie 2010:

„Avem toate șansele să ne plimbăm în curând prin curtea Palatului Cotroceni sau prin cea a Guvernului, pentru a le ura ce dorim membrilor Cabinetului sau președintelui. Acum, când tot mai mulți oameni stau blocați la porțile Palatului Cotroceni sau ale Parlamentului, așteptând să fie luate decizii importante pentru țară, sunt convins că președinta Camerei Deputaților își va reaminti initiațiva de dărâmare a gardului de la Casa Poporului și va sprijini inițiativa mea”.

Într-un final, proiectul Robertei Anastase a picat la votul parlamentar, dar a fost înviat pe 27 august 2013, printr-o campanie a site-ului Gândul.info, cu următorul mesaj:

Gândul lansează azi campania DĂRÂMĂ ZIDUL, prin care susţine demolarea gardului de beton de 3 kilometri care înconjoară Palatul Parlamentului şi redarea celor 35 de hectare de spaţiu verde cetăţenilor oraşului. Cerem autorităţilor publice amenajarea unui parc de mari dimensiuni pe amplasamentul actualei „curţi” a Casei Poporului şi acces liber la acest spaţiu interzis de câteva decenii cetăţenilor de rând. Ar fi un gest de reparaţie pentru zecile de mii de cetăţeni ai Capitalei care şi-au văzut casele dărâmate pentru a face loc unei construcţi megalomanice imaginate de Nicolae Ceauşescu şi un act de retrocedare către oraş a unei zone confiscate de regimul comunist şi păstrate de regimurile postcomuniste din ultimii 24 de ani. Îi rugăm pe cei care susţin această campanie să promoveze petiţia de pe Facebook şi să solicite ei înşişi parlamentarilor lor crearea Parcului Parlamentului”.

În alt material, site-ul de știri amintit citează diverși arhitecți, care au venit în acel moment cu planuri concrete privind reamenajarea spațiului lăsat gol după eventuala demolare a zidului.

Cu aceeași ocazie, Gândul.info a contactat-o pe Roberta Anastase, care a rememorat refuzul de care se izbise cu trei ani mai devreme: „În planul pe care-l gândisem eu atunci mai era și o blibliotecă politică, pentru studenți, și un muzeu al comunismului. Însă mi s-a replicat că nu sunt bani la buget, așa că nu am mers mai departe cu el. Mi s-a spus că fundația este foarte adâncă și este greu de demolat și că efortul financiar ar fi prea mare pentru condițiile de criză care erau atunci”.

Imediat după lansarea campaniei de presă, PSD-istul Valeriu Zgonea – pe atunci președintele Camerei Deputaților – a ieșit și el cu o poziție, dar destul de ambiguă: mai întâi (în articolul Gândul de pe 27 august) a dat de înțeles că mai degrabă ar fi de acord cu dărâmarea simbolică a amintitului zid. O zi mai târziu, Zgonea s-a afișat alături de Roger Waters, înaintea concertului acestuia, și împreună s-au fotografiat cu un baros lângă zidul Legislativului, politicianul dând semnale că devenise mai hotărât în direcția dărâmării lui efective, potrivit Gândul.info.

„Nu pot lua eu decizia dacă să-l dărâmăm sau nu, asta trebuie să decidă arhitecţii, că ei sunt specialişti. Ei mi-au spus că în anumite porţiuni nu poate fi dărâmat pentru ca sunt de susţinere. Deocamdată, acesta a fost un gest simbolic, dar eu nu cred că în 2013, România, în democraţie, mai are nevoie de acest zid”, a afirmat social-democratul.

Aveau să mai treacă doi ani până când ideea demolării zidului de la Parlament să reapară pe agenda publică – de data aceasta, prin vocea deputatului PNL Ovidiu Raețchi, cel care în septembrie 2015 se lansase în cursa internă pentru desemnarea drept candidat al liberalilor la Primăria Sectorului 5 (zonă în care se găsește inclusiv Palatul Parlamentului). Iată ce spunea Raețchi acum doi ani și jumătate (citat de Agerpres):

„Casa Poporului a înghiţit un spaţiu uriaş, parţial abandonat, neîngrijit sau acoperit de ciment. Acolo putem rezolva o mare parte din nevoia de spaţiu verde a Bucureştiului. Trebuie, înainte de toate, dărâmat zidul inutil al Parlamentului. Există acolo, în jurul Palatului Parlamentului şi Catedralei Mântuirii Neamului, posibilitatea de a planta mii de copaci. Acest mare parc se va continua prin grădini similare în Parcul Izvor, care este insuficient fructificat, şi în aria neîngrijită din jurul Casei Academiei. Acest lucru va asigura o veritabilă axă verde în Bucureşti, pentru că Parcul Carol şi Parcul Tineretului se află în apropiere. Există proiecte în acest sens ale unor ONG-uri extrem de active şi competente, pe care le vom promova”.

În decembrie 2017, Uniunea Salvați România (USR) – condusă pe atunci de către interimarul Elek Levente – a repus pe tapet proiectul, într-o formă aprope identică cu cea a lui Ovidiu Raețchi: USR-iștii lansau proiectul Parcul Uranus, care propunea demolarea gardului din jurul Palatului Parlamentului, unirea spatiului verde din jurul cladirii cu Parcul Izvor si cu spatiul verde unde se afla Casa Academiei, pentru amenajarea unui parc urias. Peste cele doua artere care despart cele trei spatii, respectiv bd. Natiunile Unite si Calea 13 Septembrie, se propunea construirea unor pasaje pietonale. Astfel, initiatorii credeau ca spatiul inchis din jurul Palatului Parlamentului se va transforma intr-unul deschis si democratic, potrivit Hotnews.

CITIȚI ȘI: Raețchi n-are nimic împotrivă că USR-iștii i-au suflat ideea privind zidul Parlamentului EXCLUSIV

Imediat după aceea, redacția PSnews.ro l-a contactat pe Raețchi, care nu s-a arătat deranjat că USR-iștii îi suflaseră ideea:

„Stiam de interesul celor de la USR, m-au contactat prin intermediul domnului arhitect Shere (Șerban – n.r.) Marinescu, am discutat cu domnul Dohotaru si am decis sa ne coordonam pe subiect. Si e nevoie de colaborare si de astfel de energii mai noi, pentru ca decizia in acest caz apartine Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, care gestioneaza terenul Parlamentului. Mai exista implicatii la nivel de Guvern, pentru ca spatiul respectiv a avut in mod traditional un rol militar in Bucuresti – si il are foarte probabil si acum. Exista sanse bune sa reusim anul viitor, cand se finalizeaza Catedrala Manturii Neamului si oricum se va amenaja acolo un parc de cinci hectare. Si primarul Sectorului 5, Daniel Florea, si-a asumat public proiectul, deci sunt sperante. Ideea e veche, de altfel, primele schite ale unei Mari Gradini Centrale au aparut inca din anii 90. Dar e nevoie ca parlamentarii sa renunte la acel perimetru urias de securitate, nemaivazut in nicio tara democratica. Salut asadar initiativa USR, eu am colaborat intotdeauna bine cu ei pe subiecte legislative.

E de inteles (că USR preluase ideea – n.r.). Nu am vreo paternitate asupra ideii. Si eu, cand scriam comunicate pe subiect, evitam sa fac lista tuturor celor care s-au declarat pentru proiect in diferite momente, pentru ca ar fost nenumarate nume. Si Zgonea a sustinut ideea, daca va mai amintiti”, a declarat Ovidiu Raețchi pentru PSnews.ro.

Și astfel ajungem în zilele noastre, când joi, 8 martie 2018, arhitectul Șerban „Shere” Marinescu (consilier parlamentar la grupul USR din Camera Deputaților) a declarat la RFI că partidul din care face parte va lansa o petiţie publică, prin care propune ca după eliminarea zidului de beton din jurul Casei Poporului, să fie amenajat un parc de mari dimensiuni în spaţiul de lângă uriaşa clădire a Parlamentului.

„Propunerea noastră este să amenajăm un mare parc. Am putea să-l unim cu Parcul Izvor şi cu alt teren abandonat, cel din faţa Academiei şi care împreună ar crea unul dintre cele mai mari parcuri din Bucureşti, ar fi chiar al treilea după Herăstrău şi Tineretului.

Avem în proiect foarte multe exemple, numai dacă vă gândiţi la Berlin, cum este, dar nu numai în Europa şi în SUA şi în Canada, avem multe exemple, Norvegia. Cam toate parlamentele din toate capitalele europene şi americane sunt în spaţii publice, la modul în care oamenii pot să ajungă până pe treptele Parlamentului, ba chiar să intre în Parlament. Nicăieri nu este ca la noi, oraşul acesta interzis, care e Palatul Parlamentului”, a afirmat Marinescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *