Tulcea este singurul judeţ din România pe raza căruia lucrătorii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au descoperit anul trecut fragmente de drone folosite de Rusia în atacarea porturilor ucrainene de la Dunăre şi singurul în care militarii au construit două adăposturi pentru protejarea populaţiei. Unul dintre ele este folosit uneori ca loc de joacă de către copiii din zonă.
În satul Plauru din comuna Ceatalchioi, localitatea în care militarii au construit anul trecut cele două adăposturi pentru populaţie, oamenii îşi amintesc de primele semne ale războiului din Ismail, localitatea ucraineană de care-i desparte doar Dunărea.
„În 2022, sunau alarmele la ei (ucraineni – n.r.) şi toate bisericile alea trăgeau clopotele, că acolo sunt biserici multe. Voiai, nu voiai, îţi curgeau lacrimile. Tot felul de clopote sunau. Îţi făceau părul în cap ca la arici. După aia, au început să dea cu dronele, anul trecut. Atunci când se trăgea, se auzea poc-poc. Ziceai că vrea să împuşte vrăbii. Dar acum, ultima oară când au tras, au tras cu o mitralieră”, a declarat pentru AGERPRES Alexandru Nedelcu, în vârstă de 68 de ani, din satul Plauru.
În contextul în care la data de 17 iulie 2023 Federaţia Rusă şi-a suspendat oficial participarea în cadrul „acordului cerealelor ucrainene”, forţele armate ruse au trecut la executarea unor noi tipuri de acţiuni militare, îndreptate împotriva Ucrainei şi intereselor sale economice, concretizate prin atacuri aeriene cu „drone kamikaze”, probabil de tip GERAN-2, asupra unor ţinte din sudul regiunii Odesa, care au vizat şi elemente de infrastructură din zona porturilor fluviale ucrainene la Dunăre, Reni şi Ismail, în proximitatea frontierei cu România, potrivit MApN.
Pentru protejarea oamenilor în condiţiile în care Rusia ataca cu drone zone din imediata apropiere a graniţei, iar fragmente din acestea au căzut pe teritoriul României, militarii au construit la Ceatalchioi două adăposturi pentru populaţie.
„L-au făcut ei rezistent, dar trebuiau să pună o folie deasupra, că plouă înăuntru. N-a fost folosit până acum. Bătrânul ăsta de aici s-a dus o dată acolo cu soţia, că el are semnal mai bun. Noi n-avem semnal. Şi ei au primit mesaj şi au stat în adăpost o oră şi ceva. Dar acum, iarna, mori acolo. Mai bine stai în casă, mori la căldură. Dar poate nu cade peste casă, că am grădina mare”, ne spune, cu umor, Nedelcu.
El recunoaşte că la primele atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene s-a speriat, dar spune că acum nu îi mai este teamă. Bărbatul ne spune că adăpostul este folosit de nepoata lui şi copiii din sat uneori ca loc de joacă.
„Nepoata a răcit. Fuge mult pe aici. Intră în tunelul (adăpostul – n.r.) ăla, se duce şi face bau. Ea, pe o parte. Şi fuge încontinuu. Copiii mai mari când vin se joacă pe acolo”, a povestit bătrânul din satul Plauru.
Adăpostul este curat, iar într-un capăt are un calendar creştin ortodox pentru anul 2023, iar pe un sac de nisip este pusă o pernă specială.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
