Pe 28 februarie 2018, după ora 8.00, comandantul poliției austriece, Wolfgang Preiszler, a apăsat butonul soneriei de la sediul Serviciului de Informații interne al țării arătând legitimația către camera de supraveghere. În câteva minute, zeci de colegi de-ai săi înarmați cu pistoale s-au răspândit prin clădire în veste antiglonț și cagule, confiscând date stocate pe serverele agenției și documente confidențiale aflate pe birouri.
Incursiunea – care a pus față în față poliția și serviciul de spionaj, cunoscut sub numele de BVT – a declanșat o furtună care a afectat reputația Austriei în lumea serviciilor de informații și a dus la închiderea agenției.
La mai bine de șase ani de atunci, adevărata amploare a ceea ce s-a întâmplat în acea zi iese abia acum la iveală. Oficiali din serviciile de informații au declarat pentru POLITICO că noile dovezi sugerează că raidul a făcut parte dintr-o operațiune condusă de Moscova pentru a discredita serviciile de spionaj austriece, cu scopul de a le reînființa cu o nouă conducere sub influența Kremlinului. Crucial pentru acest efort, spun ei, a fost partenerul junior în coaliția guvernamentală de la acea vreme, respectiv Partidul Libertății (FPÖ) de extremă-dreapta, pro-rus, astăzi cea mai populară formațiune din țară.
Luna trecută, procurorii austrieci au dezvăluit că oamenii despre care se crede că au pus la cale acțiunea erau agenți ruși conduși de Jan Marsalek, fostul director operațional fugar al firmei de procesare a plăților Wirecard, care a intrat în colaps și despre care autoritățile spun că lucrează pentru agenția de informații militare rusești, GRU.
Ideea că ar fi vorba despre o conspirație condusă de Moscova este năucitoare din mai multe motive. În primul rând, aceasta a fost foarte aproape de a fi una reușită. Dacă nu ar fi fost așa-numitul scandal Ibiza din 2019 (în care liderul de atunci al FPÖ a fost surprins într-un filmuleț video încercând să ofere avantaje politice unei femei despre care credea că este nepoata unui oligarh rus), este foarte posibil ca episodul din 2018 să ducă până la urmă la materializarea planului. În schimb, afacerea Ibiza a declanșat prăbușirea guvernului, împingând FPÖ în opoziție, unde a și rămas de atunci.
Cel mai îngrijorător, însă, este faptul că omul responsabil în ultimă instanță pentru raidul de la BVT, ministrul de Interne de la acea vreme, Herbert Kickl, este acum șeful FPÖ – ceea ce îl face unul dintre principalii candidați pentru a deveni următorul cancelar al Austriei după alegerile de la sfârșitul acestui an.
Deși observatorii politici experimentați insistă asupra faptului că Austria nu va deveni un vasal al Rusiei sub conducerea FPÖ, o cancelarie a lui Kickl ar face jocul președintelui rus Vladimir Putin, permițând Kremlinului să exercite o mai mare influență asupra țării în spatele scenei și repetând succesul său în cooptarea unor țări precum Ungaria și Serbia.
„Putin ar fi în mod natural mulțumit de ambiguitatea privind poziția Austriei față de Ucraina și UE pe care Kickl ar aduce-o”, a declarat Christian Rainer, un editor și comentator austriac de renume. „Pericolul pentru Austria este că ar fi complet izolată”.
Ce ar însemna un guvern FPÖ pentru Europa
Kickl, care a fost ministru de Interne în momentul raidului de la BVT, conduce acum FPÖ; cu alegeri naționale prevăzute înainte de sfârșitul anului, partidul are un avans confortabil în sondaje.
Cea mai importantă întrebare pentru Europa este ce ar însemna un guvern condus de FPÖ pentru Viena și pentru relația sa mai largă cu Moscova. Criticii Austriei susțin că țara este deja periculos de dependentă de Rusia. Guvernul de centru-dreapta ar putea adopta o poziție dură față de Moscova în public, spun ei, dar a tras de timp atunci când a fost vorba despre desprinderea economiei austriece de Rusia.
De exemplu, țara a întârziat să se debaraseze de energia rusească, în ciuda presiunilor persistente din partea Bruxelles-ului și a Washington-ului. În sectorul financiar, Raiffeisen Bank International, deținută de austrieci, continuă să opereze una dintre cele mai mari bănci de retail din Rusia, în ciuda unei promisiuni de retragere.
Dacă Moscova a fost într-adevăr în spatele efortului de a prelua serviciul de spionaj al Austriei, așa cum susțin oficialii serviciilor de informații occidentale, este clar că rușii consideră țara ca fiind un premiu important și sunt dispuși să facă tot posibilul pentru a-i controla politica.
În efortul Kremlinului, Kickl și FPÖ s-au dovedit, în cel mai rău caz, complici dornici și, în cel mai bun caz, utili. Deși Kickl nu a manifestat o poziție pro-rusă atât de evidentă ca unii dintre colegii săi, el a fost un oponent vocal al sancțiunilor europene împotriva Moscovei și a criticat sprijinul militar occidental pentru Ucraina.
Cu Kickl în funcția de cancelar, este un pariu sigur că Viena ar urmări legături economice și mai strânse cu Moscova. Și, având în vedere că atât Slovacia, cât și Ungaria înclină deja spre Rusia, intrarea Austriei în sfera de influență a Kremlinului ar crea un bloc favorabil pentru Putin care s-ar întinde de la Carpați până la Alpii Orientali, reprezentând o provocare fundamentală pentru securitatea europeană.
Dacă restul Europei este surprinsă de ce se întâmplă în Austria, aceasta nu ar trebui să fie. Putin nu a făcut niciodată un secret din interesul său pentru austria. În 2018, la doar câteva luni după raidul de la BVT, el a acceptat o invitație din partea Societății de Prietenie Austro-Ruse pentru a sărbători 50 de ani de activitate neîntreruptă de livrarea gazului către această țară. Câteva săptămâni mai târziu, a revenit pentru nunta lui Karin Kneissl, ministru de Externe la momentul respectiv. Descriindu-se drept „refugiat politic”, fostul ministru a părăsit între timp Austria: în prezent, conduce un think tank în Sankt Petersburg.
„Avem relații foarte bune și apropiate cu Austria de mult timp”, a declarat Putin la televiziunea austriacă la doar câteva luni după raidul de la BVT. „Austria a fost în mod tradițional un partener de încredere pentru noi în Europa”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
