Alianţa PSD-PNL se situează pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare, cu 43,7%%, urmat de Alianţa Dreapta Unită- 14,1%, AUR-17,5%, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, procentele fiind raportagte la numărul total al celor care exprimpă preferinţa pentru un partid, indiferent dacă spun că merg sau nu la vot. Intenţiile de vot pentru consiliile locale indică următorul clasament: PSD – 29%, PNL-27,6%, Alianţa Dreapta Unită – 12,7%, AUR – 14,5%. 62,9% dintre cei chestionaţi declară că vor merge în mod sigur la vot, în aprilie, procentul acestora fiind de 59,2%.
PREZENŢĂ. Estimare participare la alegeri comasate europarlamentare şi locale. Comparaţie mai vs. aprilie
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 10.9% dintre români au ales 1 (faţă de 14.7% în aprilie), 1.6% au ales 2 (faţă de 0.5% în aprilie), 0.5% au ales 3 (faţă de 2% în aprilie), 1.3% au ales 4 (faţă de 1.2% în aprilie), 6.5% au ales 5 (faţă de 6.6% în aprilie), 1.3% au ales 6 (faţă de 1.7% în aprilie), 3.2% au ales 7 (faţă de 3.2% în aprilie). 6.4% indică 8 (faţă de 7.2% în aprilie), 4.8% indică 9 (faţă de 3.7% în aprilie) şi 62.9% indică 10 (faţă de 59.2% în aprilie).
Intenţia de vot la ALEGERI EUROPARLAMENTARE
Comparaţie votanţi mobilizaţi vs. votanţi generici
Intenţia de vot la alegerile europarlamentare raportată la votanţii mobilizaţi (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă şi care declară că vin în mod sigur la vot – 51,3% din total eşantion) şi votanţii generici (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur – 75% din total eşantion)
44.3% dintre votanţii mobilizaţi (care spun că merg sigur la vot) ar alege alianţa PSD – PNL (faţă 43.7% dintre votanţii generici), 16.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (faţă de 14.1% dintre votanţii generici) şi 15.3% AUR (faţă de 17.5% dintre votanţii generici).
Pentru UDMR ar vota 5.8% dintre alegătorii mobilizaţi (faţă de 6% dintre votanţii generici), iar pentru Partidul SOS România ar vota 4.7% (faţă de 4.4% dintre votanţii generici).
Nicolae Ştefănuţă ar fi votat de 2.6% dintre votanţii mobilizaţi ( faţă de 1.9% dintre cei generici). Partidul Diaspora Unită ar obţine 2.2% dintre voturile celor care declară că vin sigur la vot (faţă de 2.8% votanţi generici). Gheorghe Vlad Dan ar obţine 1.9% dintre voturile celor care declară că ar merge sigur la vot (faţă de 1.9% dintre voturile votanţilor generici).
Partidul România Mare ar fi votat de 1.7% dintre votanţii mobilizaţi (faţă de 1.9% dintre votanţi generici). Partidul REPER ar fi ales de 1.5% dintre votanţii mobilizaţi (faţă de 1.3% dintre votanţii generici), iar PUSL de 1.1% (faţă de 1.3% dintre votanţii generici) la fel ca Silvestru Şoşoacă (faţă de 1.5% dintre votanţii generici). Sub 1% din alegătorii mobilizaţi îşi exprimă opţiunea pentru: Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Patrioţilor, România Socialistă şj candidatul independent Paula Pîrvănescu.
Comparaţie mai vs. aprilie
Intenţia de vot la alegerile europarlamentare raportată la respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur – 75% din total eşantion
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid/candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot (75% din total eşantion în luna mai, faţă de 74.4% din total eşantion în luna aprilie), 43.7% dintre alegători ar vota cu alianţa PSD – PNL (faţă de 46.6% în aprilie), 17.5% cu AUR (16.7% în aprilie), 14.1% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (13.8% în aprilie). Pentru UDMR ar vota 6% dintre alegători (5.1% în aprilie), iar pentru Partidul SOS Romania ar vota 4.4% (4.5% în aprilie). Partidul Diaspora Unită ar obţine 2.8% din voturi, Partidul România Mare ar obţine 1.9%, la fel ca Nicolae Ştefănuţă şi Gheorghe Vlad Dan, în timp ce Silvestru Şoşoacă este cotat cu 1,5%. Partidul REPER ar obţine 1.3% din totalul voturilor celor care exprimă o opţiune (1.8% în aprilie), iar PUSL 1.3% (1.5% în aprilie). Sub 1% dintre votanţi îşi exprimă opţiunea pentru Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Patrioţilor, România Socialistă şi pentru candidatul independent Paula Pîrvănescu.
Intenţie de vot la ALEGERILE LOCALE.
Comparaţie votanţi mobilizaţi vs. votanţi generici
Intenţia de vot la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) raportată la votanţii mobilizaţi (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă şi care declară că vin în mod sigur la vot – 53.8% din total eşantion) şi votanţii generici (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur – 79.9% din total eşantion)
30% dintre votanţii mobilizaţi (care spun că merg sigur la vot) ar alege PSD (faţă 29% dintre votanţii generici), 27.9% PNL (faţă 27.6% dintre votanţii generici), 14.6% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) (faţă 12.7% dintre votanţii generici) şi 11.9% AUR (faţă 14.5% dintre votanţii generici).
UDMR ar fi votat de 4.3% (faţă 4.8% dintre votanţii generici), Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) de 2.6% (faţă 3% dintre votanţii generici), Partidul SOS Romania ar fi votat de 2.1% dintre votanţii mobilizaţi (faţă 2.5% dintre votanţii generici), PUSL de 2.1% (faţă 1.8% dintre votanţii generici),
Partidul Pro România de 1.8% (faţă 1.5% dintre votanţii generici) şi REPER de 0.8% (faţă 0.8% dintre votanţii generici). 1.8% indică alt partid (faţă de 1.7% dintre votanţii generici).
Comparaţie mai vs. aprilie şi martie
Intenţia de vot la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) raportată la respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur – 79.9% din total eşantion
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (79.9% din total eşantion), 29% dintre votanţi ar alege PSD (faţă de 28.4% în aprilie, 30.6% în martie), 27.6% PNL (faţă de 26.7% în aprilie, 25.6% în martie), 14.5% AUR (faţă de 14.4% în aprilie, 17.4% în martie), 12.7% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) (faţă de 10.8% în aprilie, 9.8% în martie). UDMR 4.8% (faţă de 5.3% în aprilie, 4% în martie), Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) 3% (faţă de 3.3% în aprilie, 3.1% în martie), Partidul SOS Romania ar obţine 2.5% din totalul voturilor (faţă de 3.7% în aprilie, 4.3% în martie), PUSL 1.8% (faţă de 1.6% în aprilie), Partidul Pro România 1.5% (faţă de 1.9% în aprilie, 2.4% în martie), Partidul REPER 0.8% (faţă de 1.9% în aprilie). 1.7% indică alt partid (faţă de 1.9% în aprilie, 2.7% în martie).
”În ultima lună nu se observă modificări spectaculoase în intenţia de vot a românilor rezidenţi în ţară pentru alegerile europarlamentare şi locale, posibil şi pe fondul unei campanii electorale foarte discrete. Sondajul INSCOP din luna mai întăreşte concluziile principale anterioare: Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile locale este semnificativ mai mare decât scorul Alianţei electorale PSD-PNL la alegerile europarlamenare care domină clasamentul, AUR a coborât sub pragul de 20%, apropiindu-se de 15%, scorul cumulat AUR şi SOS România este undeva la 20%, iar Alianţa Dreapta Unită creşte, dar foarte lent. Partidele mici care au depus liste pentru alegerile europarlamentare obţin rezultate foarte slabe, sub nivelul celor patru candidaţi independenţi înscrişi pe buletinul de vot. Rezultatele alegerilor pot fi influenţate de eventuale evoluţii ale campaniei electorale din ultimele două săptămâni, dacă aceasta va deveni mai dinamică. Un factor important va fi şi votul din diaspora care va influenţa scorurile finale ale partidelor”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research:
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Citește articolul integral AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
