La 9 iunie 2024 are loc scrutinul pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor judeţene şi a preşedinţilor de consilii judeţene, concomitent cu alegerile europene pentru Parlamentul European.
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024 din 8 martie 2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale şi europarlamentare din 2024, s-a decis ca scrutinul europarlamentar şi alegerile locale să aibă loc în aceeaşi zi, la data de 9 iunie. Executivul a adoptat, totodată, în cadrul şedinţei din 11 martie 2024, Hotărârea nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi alegerile locale a început la 10 mai 2024 şi se va încheia pe data de 8 iunie 2024, la ora 7.00, conform unui comunicat al Biroului Electoral Central (BEC) din 9 mai 2024.
Procedura de votare
Alegătorii, care sunt aşteptaţi la urne pe 9 iunie pentru alegerea consilierilor locali, judeţeni, preşedinţilor de consilii judeţene, a primarilor, pot vota doar în localitatea în care au domiciliul sau reşedinţa, doar la secţia de votare la care sunt arondaţi şi doar pe teritoriul României. La alegerile locale nu se votează în străinătate. Votarea are loc în intervalul orar 7.00-22.00. La ora 22.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23.59.
La alegerile locale se votează pentru primarii din fiecare comună, oraş sau municipiu, pentru consilierii locali şi municipali, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene. La alegerile locale pot participa cetăţenii români cu drept de vot, cu vârsta de cel puţin 18 ani, până în ziua de referinţă inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în România. De asemenea, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Cetăţenii cu drept de vot pot vota doar în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, alegerile desfăşurându-se în baza unei liste electorale permanente actualizată de primari şi care îi cuprinde pe toţi alegătorii din respectiva unitatea administrativ-teritorială. Există, de asemenea, liste speciale complementare, pe care sunt incluşi cetăţenii UE cu reşedinţă în România, care pot vota pentru autorităţile locale, informează https://expertforum.ro/.
Pentru a putea vota la adresa de reşedinţă, alegătorul trebuia să obţină dovada reşedinţei cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor. Apoi se putea înscrie şi în Registrul Electoral cu adresa de reşedinţă cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reşedinţa. Dacă nu s-a înscris în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reşedinţă.
Pentru informaţii legate de arondarea alegătorilor pe secţii de votare s-a creat Registrul electoral, un sistem informatic naţional ce îi cuprinde pe toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani şi au drept de vot, conform Legii 115/2015 şi https://www.roaep.ro/.
Cetăţenii români pot vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; carte de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene şi care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate însoţit de documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare sau cartea de rezidenţă permanentă, după caz. Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au drept de vot în România şi deţin certificate de înregistrare sau cărţi de rezidenţă permanentă ale căror termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 11 aprilie 2024 – 9 iunie 2024 îşi pot exercita dreptul de vot în baza acestora. Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Alegătorii vor primi, pentru acest tip de scrutin, 4 buletine de vot, fiind chemaţi să aleagă consiliul local, consiliul judeţean, primarul şi preşedintele de CJ, la aceeaşi secţie de votare.
Sistemul electoral şi legislaţia aferentă alegerilor locale
Sistemul electoral pentru alegerile locale din România se bazează pe votul direct al cetăţenilor pentru alegerea primarilor, consiliilor locale şi judeţene. Alegătorii votează pentru candidaţii sau listele de candidaţi care concurează în circumscripţia lor electorală specifică. Primarii, consiliile locale şi consiliile judeţene sunt alese pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere.
Potrivit www.mai.gov.ro şi https://locale2024.bec.ro/legislatie/, alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, care vor avea loc pe 9 iunie 2024, se desfăşoară în baza unor prevederi cu caracter general din Constituţia României, republicată, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Totodată, alegerile locale au loc în baza HG nr. 205/2024 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, HG nr. 206/2024 pentru aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi a HG nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
De asemenea, cadrul legal al desfăşurării alegerilor locale se referă şi la OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată.
În acelaşi timp, sunt aplicabile acte normative secundare referitoare la hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central emise în 2024 cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. Conform articolului 1 din Legea 115/2015, actualizată, consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de consiliile locale, respectiv consiliile judeţene.
Primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, prevedere introdusă, în premieră după 1989, la alegerile locale din 2012. Alegerea într-un singur tur presupune că obţine mandatul de primar acel candidat care întruneşte în primul tur o majoritate simplă, respectiv cele mai multe voturi dintre toţi competitorii electorali. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.
Până în 2012, primarii erau aleşi direct, pe sistem uninominal în două tururi. Astfel, aceştia erau declaraţi aleşi în urma primului tur de scrutin, doar dacă întruneau majoritatea absolută a voturilor (50%+1 dintre cei înscrişi în circumscripţia locală respectivă). Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţinea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, la care participau primii doi clasaţi. În urma celui de-al doilea tur de scrutin era declarat primar candidatul care obţinea cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Pragul electoral este de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă 2% pentru al doilea membru al alianţei. Pentru alianţele cu cel puţin trei membri, pragul electoral este de 8%.
Componenţa BEC
La 15 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) i-a desemnat, prin tragere la sorţi, pe cei şapte judecători care fac parte din Biroul Electoral Central (BEC) pentru alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie 2024. Au fost traşi la sorţi patru judecători de la secţiile civile, doi de la Secţia penală şi un magistrat de la Secţia contencios: Gheorghe Liviu Zidaru – Secţia I Civilă; Adina Georgeta Ponea – Secţia I Civilă; Ianina Blandiana Grădinaru – Secţia a II-a Civilă; Ruxandra Monica Duţă – Secţia a II-a Civilă; Leontina Şerban – Secţia Penală; Ioana Bogdan – Secţia Penală; Vasile Bîcu – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. La aceeaşi dată, judecătorul Vasile Bîcu a fost ales în funcţia de preşedinte al BEC. De asemenea, judecătorul Gheorghe Liviu Zidaru a fost ales locţiitor al preşedintelui BEC, potrivit https://europarlamentare2024.bec.ro.
Secţiile de votare
Autoritatea Electorală Permanentă a organizat, pe teritoriul României, 18.955 de secţii de votare la alegerile pentru Parlamentul European şi la cele pentru autorităţile administraţiei publice locale. Instituţia administrează Registrul secţiilor de votare din ţară, o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare. Potrivit sursei citate, numerotarea secţiilor de votare din ţară este actualizată de AEP la nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, la 28 mai 2024, că la scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale.
Un număr de 30 de asociaţii şi fundaţii au fost acreditate de Autoritatea Electorală Permanentă ca observatori la alegerile europarlamentare şi locale care vor avea loc pe data de 9 iunie.
Numărul total de alegători înscrişi în Registrul electoral
La 3 iunie 2024, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 mai, este de 18.978.908, fiind cu 12.297 mai mulţi faţă de ultima informare publică de la sfârşitul lunii aprilie. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna mai este de 19.696, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de AEP, pe baza comunicării Direcţiei Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP). Totodată, au intrat în evidenţele DGEP 2.673 de alegători noi, iar din datele de la Direcţia Generale de Paşapoarte au intrat 9.998 de alegători noi.
AEP mai precizează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS. AGERPRES/(Documentare – Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
