Harta Europei de Vest a nu s-a schimbat prea mult de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial încoace – cu excepția unei scurte și eșuate încercări de a obține independența de către Catalonia în 2017 și a referendumului pentru independența Scoției în 2014 – secesionismul nu a reușit să obțină prea mulți susținători în statele europene occidentale. Acest lucru ar putea să se schimbe în viitorul apropiat – mai devreme sau mai târziu, Belgia ar putea înceta să existe, scrie Politico, potrivit digi24.ro.
Belgia este țara europeană care găzduiește sediile Uniunii Europene și ale NATO, dar micul stat european se confruntă de ani de zile cu probleme politice mari și o guvernare tot mai disfuncțională.
Belgia deține recordul pentru cea mai lungă durată a unor negocieri de formarea a guvernului din istorie – peste 500 de zile s-au străduit politicienii de la Bruxelles, în 2011, să găsească o formulă de guvernare pentru țară.
Atunci au apărut și discuții cu privire la o eventuală rupere a țării – Flandra independentă, iar Valonia fie independentă, fie devenită o regiune a Franței. După 541 de zile, însă, politicienii au găsit consensul și au format un guvern, iar Belgia a mai rezistat.
Acum, clivajele profunde între Flandra, vorbitoare de limbă neerlandeză, regiunea nordică, și Valonia, vorbitoare de limbă franceză, regiunea sudică au ajuns din nou la apogeu și amenință să afecteze existența efectivă a statului belgian.
Alegerile din 2024 ar putea fi ultimele într-o Belgie unită
Noi alegeri sunt programate în Belgia pentru iunie 2024. Conform sondajelor Politico, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang, care dorește secesiunea Flandrei și transformarea ei într-un stat independent, este cea mai mare forță politică a țării.
Tom van Grieken, devenit președintele partidului pe când avea doar 28 de ani și care este principalul responsabil pentru succesul său din ultima perioadă, este determinat să urmeze calea independenței Flandrei dacă va fi victorios în alegeri.
„Suntem de părere că Belgia este o căsătorie forțată. Dacă unul dintre noi își dorește divorțul, atunci putem discuta ca adulți, trebuie să ajungem la o separare liniștită. Dacă nu vor să vină să discute cu noi, atunci o vom face unilateral”, a declarat el.
Totuși, ruperea în două a Belgiei ar putea să fie o surpriză chiar și pentru cei 12,6 milioane de locuitori ai săi. Disputele dure între cele două părți s-au mai domolit în ultimii ani.
Cetățenii flamanzi, odinioară partea mai slabă a uniunii belgiene, în ciuda superiorității numerice, au acum multe dintre drepturile pe care le-au cerut de-a lungul anilor, inclusiv în ce privește vorbirea limbii neerlandeze și a participării la viața politică a regatului.
Citește aici articolul integral.
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News