Cinci partide și alianțe și un independent au trecut pragul electoral la europarlamentare, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central. Partidele și alianțele care au întrunit pragul electoral sunt Alianța Electorală PSD-PNL (4.341.686 voturi), Alianța AUR (1.334.905 voturi), Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei (778.901 voturi), UDMR (579.180 de voturi) și Partidul SOS (450.040 de voturi).
Totodată, Nicu Ștefănuță, candidat independent, a trecut coeficientul electoral. El a obținut 275.796 voturi.
România trimite în Parlamentul European 33 de europarlamentari. Iată cum se împart locurile în PE:
Alianța PSD-PNL – 19 mandate
AUR – 6 mandate
ADU – 3 mandate
UDMR – 2 mandate
SOS – 2 mandate
Nicu Ștefănuță – 1 mandat
Pe cine trimite România la Bruxelles
1. TUDOSE MIHAI (PSD)
Europarlamentar, ales din partea PSD, membru al Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European.
A fost ales deputat al României (Brăila) în cinci mandate consecutive. A fost parlamentar timp de 19 de ani (2000-2019), pentru că în ultimul mandat și-a dat demisia cu un an mai devreme, ca să candideze pe listele pentru alegerile europarlamentare.
A intrat în politică încă din 1992, ca membru FDSN. A fost ales prima dată pe listele PDSR, transformat în PSD. În 2019 a trecut la PRO România, dar s-a întors în PSD.
A fost al 66-lea prim-ministru al României, din 29 iunie 2017 până la demisia sa, în 16 ianuarie 2018.
A deținut și două mandate de ministru al Economiei, în 2014-2015 și pentru câteva luni în 2017.
În ceea ce privește studiile sale, acestea au venit, în mare parte, abia după ce a devenit deputat. Potrivit CV-ului, a absolvit în 1995, Facultatea de Științe Juridice și Administrative a Universității Creștină Dimitrie Cantemir, București (privată). După ce fusese deja ales deputat, a început un curs postuniversitar, „Management și gestiunea afacerilor”, în cadrul Facultății de Științe Economice a Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2001). În 2002 a urmat un curs de specializare la Bruxelles, referitor la controlul parlamentar al forțelor armate NATO. Au urmat diferite cursuri în domeniul securității naționale, apoi, în perioada 2006-2007, un master în „Politici Economice Europene” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. În al treilea mandat de deputat, adică în 2010, a obținut titlul de doctor în Științe Militare și Informații, protecția infrastructurilor critice, conferit de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), academia SRI. Ulterior, a fost angajat ca lector și conferențiar universitar la aceeași Academie.
2. BOGDAN RAREȘ (PNL)
Este unul dintre cei 4 prim-vicepreședinți ai PNL și se află la orimul mandat de europarlamentar în Parlamentul European. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a început să lucreze în presă în 2004, ca fondator al cotidianului Ziua de Cluj. A devenit apoi asociat cu postul de televiziune Realitatea TV.
3. FIREA GABRIELA (PSD)
Este o politiciană și fostă jurnalistă română a grupului de presă Intact, deținut de Dan Voiculescu. Membră a Partidului Social Democrat din august 2012. A obținut un loc în Senat, în Colegiul 1 – Ilfov, la alegerile din 9 noiembrie.
Fost Primar general al Municipiului București între anii 2016-2020. A fost ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în Guvernul Nicolae Ciucă. Senator în mandatul 2020-prezent.
A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. Deține, împreună cu soțul său, Constantin Pandele, mai multe terenuri (dintre care unul de 60.000 de metri pătrați) și are bijuterii și tablouri în valoare declarată de aproape 250.000 de euro.
4. MOTREANU DAN (PNL)
Prim-vicepreședinte PNL, Dan Motreanu, este din 2019 și membru al Parlamentului European. A absolvit în anul 1995 Facultatea de Litere și Filozofie-Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor de istorie și cultură civică la Alba Iulia (1995-1997) și ca redactor la ziarul Observator și corespondent al agenției de știri Mediafax în jud. Alba (1996-1997).
În anul 1997, este numit ca expert parlamentar. În paralel, își continuă și studiile, absolvind cursul postuniversitar la distanță de „Dezvoltare a Abilităților Antreprenoriale” organizat de Universitatea Neuchatel (Elveția) și de Fundația Româno-Elvețiană (1998). Între anii 1998-1999, urmează cursuri de pregătire privind derularea fondurilor europene organizate de Comisia Europeană. Apoi, în anul 2000, a absolvit cursuri postuniversitare la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, obținând diploma de „Manager în Administrația Publică”.
A fost deputat în perioada 2004-2016 (trei mandate). A obținut primul mandat pe listele Alianței DA, în circumscfripția București, iar pe următoarele două le-a câștigat în Călărași.
Din 2019 este membru al Parlamentului European, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), membru al Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului și membru supleant al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI).
5. MANDA IULIAN CLAUDIU (PSD)
Este membru PSD și președinte al filialei județene Dolj a partidului de mai bine de 10 ani. A intrat în Parlamentul României în 2004 și a trecut și pe la Camera Deputaților și pe la Senat.
Între 2017 și 2019 a fost președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I..
Iar între 2018 și 2019, președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale.
Din 2020, reprezintă PSD la Parlamentul European. Este căsătorit cu Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei.
Din anul 1994 până în anul 1998, Claudiu Manda a studiat la Universitatea din Craiova, Funcția de Științe Economice, Secția Contabilitate și Informatică de Gestiune. De asemenea, între anii 2002 și 2003, el a studiat la Școala Academică Postuniversitară ”Ovidiu Șincai”, specializarea Management Politic, lucrare de disertație cu titlul: ”Resurse financiare pentru sustenabilitatea politicilor publice”. În anul 2005, soțul fostului ministru al Muncii a absolvit Colegiul Național de Apărare, iar în anul 2011, a finalizat studiile Colegiului Național de Informații.
6. VĂLEAN ADINA (PNL)
Este matematician de formație, cu studii postuniversitare în Conducerea Securității și Apărării Naționale și un master de Studii de integrare europeană și securitate. Până în 1997 a fost profesor de matematică. În 1997 a devenit director pentru relația cu Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport și ONG de tineret în Ministerul Tineretului și Sportului. Din 1999 până în 2001 a lucrat în organizații non-guvernamentale, ca director de programe al Asociației Române pentru Libertate și Dezvoltare și ca director general al Fundației “Institutul pentru Liberă Inițiativă”. A intrat în PNL în 1999.
Aleasă în Parlamentul European în data de 7 iunie 2007 pe lista Partidului Național Liberal, Adina Vălean a fost membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Comisia temporară pentru schimbările climatice, Delegația pentru relațiile cu țările din Europa de Sud-Est și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.
Adina Ioana Vălean a fost vicepreședinte al Alianței Liberalilor si Democraților pentru Europa (ALDE – grupul liberal). În cele nouă luni până în martie 2010 a participat la 24 din cele 37 de ședințe în plen. În perioada menționată a pus două întrebări, a avut două propuneri de rezoluție, cinci intervenții plenare, două amendamente și a elaborat un raport.
În aprilie 2007, Adina Vălean a devenit vicepreședinte al grupului ALDE din Parlamentul European. Propunerea făcută de liderul ALDE, Graham Watson, a fost votată în unanimitate de colegii din grup.
Între 2014-2017, Adina Vălean a fost vice-președinte al Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE). A fost membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și membru al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii, precum și membru supleant în Comisia pentru comerț international. Proiectele ei s-au axat pe telecomunicații, energie și industrie. Activitatea sa din acea perioadă s-a concentrat pe două inițiative majore ale Comisiei Europene: Piața Unică Digitală și Uniunea Energetică.
Începând cu decembrie 2019 Adina Vălean este comisar european pentru transporturi în comisia von der Leyen.
7. NEGRESCU VICTOR (PSD)
Este cadru universitar și om politic de stânga, fost ministru delegat pentru afaceri europene (iunie 2017 – noiembrie 2018) și membru al Parlamentului European (iulie 2014 – iunie 2017, februarie 2020 – prezent). La 1 februarie 2020, Victor Negrescu a preluat mandatul de europarlamentar, ca urmare a faptului că România a obținut, după Brexit, un nou mandat în Parlamentul European.
Este vicepreședintele Comisiei pentru cultură și educație, raportor al Comisiei pentru Cultură și Educație privind construirea politicii în domeniul educației digitale, și membru în Comisia pentru bugete, activând în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.
Victor Negrescu a terminat studiile preuniversitare în străinătate, în cadrul Longchamp School – Bruxelles, Belgia (1997-1998), Notre Dame des Champs Institute – Bruxelles, Belgia (1998-2001), „Victor Duruy“ Highschool – Paris, Franța (2001-2004). Este licențiat în științe politice în cadrul Universității București în anul 2008 și masterand în afaceri europene și internaționale al Universității Pierre Mendes France / IEP Grenoble grație unei burse a Agenției Universitare a Francofoniei. Doctoratul în științe politice și afaceri europene îl obține în anul 2011, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative după parcurgerea unui stagiu academic la Colegiul European din Bruges. Tema lucrării de doctorat, prima cu acest profil din România, este intitulată „Politicile europene de cooperare pentru dezvoltare: între relații publice internaționale și politici publice”. În anul 2012 obține un MBA din partea Academiei de Studii Economice și CNAM Paris. În ultimii ani, Victor Negrescu a urmat mai multe programe de formare oferite de Departamentul de Stat al Statelor Unite, Friedrich Ebert Stiftung, Foundation for European Progressive Studies, Institutul Renner, HarvardX sau MITx.
8. DÎNCU VASILE (PSD)
Sociolog și politician social-democrat, ministrul Apărării în Guvernul Nicolae Ciucă (din noiembrie 2021). Senator în legislatura 2020-2024.
În legislatura 2004-2008 a fost membru al Senatului României, ales în județul Cluj pe listele PSD.
În guvernul condus de Adrian Năstase (28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004), a fost ministru al informațiilor publice. Între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017 a fost ministru al administrației și dezvoltării regionale în guvernul Dacian Cioloș.
Biografia sa arată că a înființat și condus institutul de sondare IRES. În perioada 2012-2016 a fost membru al Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative, CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare), responsabil cu cercetarea acuzelor de plagiat.
Potrivit CV-ului, este licențiat în filosofie și doctor în sociologie.
Are un blog pe care scrie încă din 2007.
9 . BUDA DANIEL (PNL)
Este vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European. Este absolvent al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe (1994) şi al Facultăţii de Drept, Universitatea ”Babeş-Bolyai” (1997). Doctor în Filosofie al Universităţii ”Babeş-Bolyai” (2006). În completarea studiilor a efectuat stagii de perfecţionare pe probleme de administraţie publică la University of Albany (New York, SUA, 2000) şi la Michigan State University (2001, 2005).
A fost inspector în cadrul Direcţiei de protocol, secretariat, relaţii externe, mass-media – Primăria municipiului Cluj-Napoca (1995 – 1997), avocat în cadrul Baroului de avocaţi Cluj (1998 – 2007), asistent universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea ”Babeş-Bolyai” (1998 – 2004), lector universitar, Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Cluj-Napoca (2005 – prezent). În cadrul alegerilor legislative din decembrie 2004, fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD. A fost membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, secretar al Comisiei pentru Regulament şi vicelider al grupului Parlamentar al PDL (2004 – 2009).
A obţinut un nou mandat în decembrie 2008, pe listele Partidului Democrat Liberal. A fost preşedinte, Comisia Juridică, de disciplină şi Imunităţi, Camera Deputaţilor, preşedinte Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, preşedinte, Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, preşedinte, Subcomisia de Cod civil şi Cod de procedură civilă, membru în Comisia comună specială pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei. La 25 mai 2014 a fost ales în Parlamentul European pe listele Partidului Democrat Liberal. În 2019 a obținut un nou mandat în Parlamentul European, acesta fiind pe listele PNL.
10. GRAPINI MARIA (PSD)
A deținut funcția de ministru delegat pentru IMM-uri în Cabinetul Ponta II, iar din 2014 este deputat în Parlamentul European.
Maria Grapini a absolvit Liceul Teoretic din Berești în 1973, iar apoi a urmat Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași, Facultatea de Textile, specializarea „Tehnologia Mecanică a Filării și Țeserii”, pe care l-a absolvit în 1978.
După absolvirea facultății și până în 1989 a lucrat în cadrul Întreprinderii Textile „Garofița” din Timișoara pe diferite posturi. Între 1995 și 2012 a fost președinte al Consiliului de Administrație și director general al SC Pasmatex SA. De asemenea, între 1998 și 2012 a fost președinte al Consiliului de Administrație al SC Pasmatex Conf International SA, firmă specializată în producția de lenjerie pentru Triumph International AG.
Maria Grapini a reușit să intre în folclorul urban din cauza deselor greșeli de ortografie pe care le-a făcut de-a lungul timpului, în special în postările de pe contul său de Facebook. În acest sens, în iulie 2015 a fost lansată o aplicație online, numită ironic GRAPINIzer, care oferă utilizatorilor posibilitatea să introducă într-o căsuță un text corect gramatical, în limba română, iar ulterior, cu ajutorul opțiunii „grapinize”, să vadă cum arată textul în varianta „grapinizată”.
11. CÂRCIU GHEORGHE (DIASPORA) (PSD)
Este șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Secretarul de stat a absolvit Facultatea de Științe Economice, Universitatea Europeană Drăgan, din Lugoj, și deține o diplomă de licență în Finanțe – Bănci. Diploma de la Universitatea din Lugoj a obținut-o în 2021, la aproape 30 de ani după terminarea liceului. Cârciu subliniază că după terminarea liceului s-a stabilit în Franța, dar în 2020, a candidat din partea PSD pentru o primărie din Satu Mare. A pierdut.
Actualul secretar de stat de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a intrat în politică în Partidul Ecologist Român, condus de fostul jurnalist Radu Moraru. În 2014, el a candidat pentru o poziție de europarlamentar din partea PER. În campanie, o contracandidată l-a acuzat că nu știe să vorbească corect românește, potrivit portalsm.
În declarația de avere, secretarul de stat instalat de PSD la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a trecut că și-a cumpărat un automobil marca Bentley în 2017. La capitolul proprietăți, Cârciu care un apartament în Satu Mare, cumpărat în 2013, și o casă de locuit, de 161 mp, cumpărată în Franța la Meulan, nordul Franței, în apropiere de Paris.
În conturi, liderul PSD Diaspora are cu puțin peste 33.000 de euro și 75.000 de lei. În categoria împrumuturi, plasamente, părți sociale în firme, se regăsesc cele mai mari sume: peste 1.5 milioane de euro la SAS Lion 48 (acțiuni sau părți sociale) și aproape un milion de lei, împrumut acordat în nume personal, către SC Lion de Bucovina. Ultima firmă apare în documentele contabile cu doar doi angajați și fără profit.
Oficialul guvernamental are datorii la două bănci din Paris: una de 420.000 de euro pentru perioada 2021 – 2041 și alta de 33.000 de euro pentru intervalul 2020 – 2029.
Ca secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat încasează lunar 16.640 de lei (aproximativ 3.350 de euro).
12. MUREȘAN SIEGFRIED (PNL)
A absolvit Academia de Studii Economice din București în anul 2004. A continuat studiile cu un Master în Științe Economie și Management la Universitatea Humboldt din Berlin pe care l-a finalizat în anul 2006. După terminarea studiilor, Siegfried Vasile Mureșan a primit o bursă din partea Parlamentului Germaniei pentru a face parte din programul internațional de stagii al Bundestag-ului. După stagiu, a fost numit consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcție pe care a deținut-o timp de trei ani. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, unde a lucrat în Parlamentul European până în 2011.
În anul 2011 obține prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale al Partidului Popular European (PPE), iar în ianuarie 2014 devine consilier politic principal al PPE. Tot în 2014 se înscrie în Partidul Mișcarea Populară și este ales președinte al organizației de tineret. Candidează la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, situându-se pe poziția a doua pe listele PMP. În urma alegerilor, obține un mandat de cinci ani în Parlamentul European. În noua configurație a legislativului european, este ales vicepreședintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și membru în Delegația Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova. În 22 ianuarie 2015, președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, anunța că Siegfried Vasile Mureșan a fost desemnat purtătorul de cuvânt politic al PPE. Începând cu data de 7 mai 2018, se alătură Partidului Național Liberal, cel mai mare partid membru al PPE din România.
La scurt timp după alegeri, în data de 5 iunie 2019, Siegfried Vasile Mureșan a fost votat vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, cu 141 de voturi din 158 de voturi valabil exprimate.
În data de 19 septembrie 2019, Grupul PPE din Parlamentul European a hotărât că Siegfried Vasile Mureșan, în calitate de vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. În octombrie 2021, Mureșan a fost reales în funcția de vicepreședinte al Grupului PPE.
13. BENEA ADRIAN DRAGOȘ (PSD)
Europarlamentarul și președintele PSD Bacău Dragoș Benea a fost numit noul coordonator al organizației județene a PSD Vaslui după ce fostul lider al filialei, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv într-un dosar de luare de mită.
Conform unui CV publicat pe site-ul Parlamentului European, Dragoș Benea a absolvit Facultatea de Litere a Universității Bacău în 1999, pentru ca mai apoi să lucreze la ziarul Deșteptarea.
La finalul anului 2016, după trei mandate la fruntea CJ Bacău, Benea a mers la București pentru o funcție de senator, însă a renunțat cu un an înainte de expirarea mandatului pentru a candida la europarlamentarele din 2019.
14. HAVA MIRCEA (PNL)
Inginer și membru al Parlamentului European. Hava a fost ales în Parlamentul European pe lista Partidului Național Liberal.
În 1975 a absolvit liceul în orașul său natal, iar în 1981 a studiat tehnologia chimică la Institutul Politehnic „Traian Vuia” la Timișoara. Mai târziu a fost educat în administrație și management. Din 1981 până în 1991 a lucrat ca inginer chimist și manager de secțiune al unei companii chimice. În 1990 a fost printre fondatorii structurilor locale ale Partidului Democrat (transformat în Partidul Democrat Liberal în 2007). În 2003, a devenit membru al biroului permanent al partidului său. Ulterior s-a alăturat Partidului Național Liberal.
Hava a fost primar al municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, în 1991 și 1992 și apoi din 1996 până în 2019. În 2004 a fost reales cu peste 70% din voturi.
15. NICA DAN (PSD)
Este negociatorul Parlamentului European pentru Actul European privind Semiconductorii și, totodată, coordonatorul S&D în Comisia europarlamentară pentru Industrie, Cercetare și Energie. Este în Parlamentul European din 2014.
A absolvit în 1985 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi, specializându-se în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor la mai multe cursuri urmate în Franţa, Austria, Suedia, Canada.
În perioada 2004-2005 a fost membru al Biroului Coordonator al PSD, iar din 2003 şi până în prezent, preşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Galaţi. Între 1999 şi 2004 a fost membru în Biroul Executiv Central al PSD.
Dan Nica a mai deţinut, în perioada 2000-2004, funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în Guvernul condus de Adrian Năstase. În Guvernul Boc I, PDL-PSD, Dan Nica a deţinut funcţia de vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Internelor. El a fost validat în februarie 2009 la conducerea MAI, după demisia lui Liviu Dragnea şi a deţinut această funcţie până la sfârşitul lunii septembrie 2009.
16. FALCĂ GHEORGHE (PNL)
Absolvent al Facultăţii de Construcţii, specialitatea Drumuri, din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia din Timişoara, a activat ca specialist în construcţii în mai multe companii naţionale de profil.
Experienţa profesională şi managerială în domeniu îl recomandă, în anul 2000, pentru a fi ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad. Apoi, din anul 2004, devine primar al Aradului șu ulterior ajunge europarlamentar. Activitatea politică a lui Gheorghe Falcă începe odată cu mişcările revoluţionare din Timişoara, la care participă direct. După 22 Decembrie 1989, ia parte la schimbarea structurilor politice din oraşul natal, Brad. Este ales, în 1990, membru al CFSN şi în conducerea Facultăţii de Construcţii din Timişoara. În 1995, devine membru al Partidului Democrat, în 1996 este ales preşedinte al Organizaţiei de Tineret municipale, în 1996, al celei judeţene, iar doi ani mai târziu, al Organizaţiei de Tineret naţionale. În anul 2000 devine vicepreşedinte al Partidului Democrat, filiala Arad, iar între 2003 şi 2011 activează ca secretar executiv al Biroului Permanent Naţional al Partidului Democrat (ulterior, Partidul Democrat-Liberal).
17. MUȘOIU ȘTEFAN (PSD)
18. MÎNZATU ROXANA (PSD)
19. POPESCU VIRGIL (PNL)
AUR
1. Cristian Terheș
Născut în 1978, la Zalău, Cristian Terheș a studiat, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, teologia, pe care a practicat-o ca preot-greco catolic. În SUA, Terheș a studiat jurnalismul (Fullerton College, California) și comunicarea (Santiago Canyon College, California).
A fost europarlamentar pe lista PSD (2019) dar a părăsit partidul și s-a înscris în PNȚCD (2020) dar a părăsit și această formațiune politică (2022) și s-a înscris (2023) în Partidul Național Conservator Român, unde a fost ales și președinte (10 debembrie 2023). Terheș a avut discursuri critice împotriva minorităților sexuale și a susținut „educația tradițională” a copiilor în școli.
Cristian Terheș este și adeptul liniei dure pe care, spun el, trebuie să o adopte România în raport cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European, pledând pentru negocieri în stilul Ungariei și Poloniei cu executivul și legislativul europene.
2. Claudiu Târziu
S-a născut în 1973, la Bacău. A absolvit liceul „Anghel Saligny” din municipiu, a studiat dreptul la Universitatea „Mihai Eminescu” din Iași, a absolvit SNSPA (comunicare și relații publice) și a avut și o activitate susținută în diferite cotidiane și săptămânale din presă.
Lansează, împreună cu George Simion, platforma AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), în 2019, care deseori a fost descrisă ca având discursuri naționaliste, populiste, eurosceptice și critice la adresa minorităților sexuale.
Președinte al Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu consideră, potrivit unora, că religia nu trebuie separată de politică și că ortodoxia este unul din fundamentele identității naționale a României.
Târziu a avut la rândul lui discursuri critice despre Parlamentul European și despre Comisia Europeană, spunând că la Bruxelles se țes conspirații care fac din națiuni niște pioni mutați pe scena intereselor marilor puteri din vest, care dictează și care vor să șteargă identitatea națională.
Claudiu Târziu a exprimat, de asemenea, păreri negative despre minoritățile sexuale, comunitățile LGBT, dreptul la avort și despre vaccinurile din perioada pandemiei Covid-19.
3. Gheorghe Piperea
S-a născut în 1970 la Singureni (județul Giurgiu). Studiază la Facultatea de Drept din București și la Institutul Național al Magistraturii, la aceeași facultate. Devine un avocat foarte cunoscut, specializat pe cazuri de insolvență, capital, protecția consumatorilor, firme comerciale, dreptul în transport etc.
Popularitatea lui Gheorghe Piperea a devenit și mai mare în timpul pandemiei Covid-19, când a avut discursuri împotriva vaccinării și a restricțiilor impuse la acea perioadă.
Anul trecut, Gheorghe Piperea s-a înscris în partidul AUR și a fost desemnat coordonatorul campaniei AUR pentru alegerile europarlamentare, unde ocupă locul al treilea pe lista partidului.
4. Maria Teodorescu Georgiana
A studiat Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Pe pagina sa Facebook, se prezintă ca avocat titular la Cabinetul Maria-Georgiana Teodorescu și lector universitar la Universitatea Titu Maiorescu din București
Maria-Georgiana Teodorescu a reluat discursurile suveraniste ale partidului AUR. „România este umilită din nou și nu este acceptată în spațiul de liberă circulație Schengen. Falșii politicieni trimiși în Parlamentul European sunt niște slugi obediente care au vândut ieftin interesul nostru național”, spunea ea.
Totodată, candidata partidului lui George Simion a pledat pentru menținerea „familiei tradiționale” și împotriva minorităților sexuale. „Nu ne dorim educație sexuală progresistă. Nu ne dorim ca Europa să devină precum Sodoma și Gomora, pedepsite pentru desfrâul cetățenilor”, spunea ea.
5. Adrian Axinia
Născut în 1977 la Focșani (Vrancea) Adrian-George Axinia este din 2020 deputat din partea AUR și este al cincilea pe lista partidului la alegerile europarlamentare, fiind și vicepreședinte AUR. Absolvent al Facultății de Inginerie în Limbi Străine a Universității Tehnice de Construcții București în 2011, Axinia a avut discursuri împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și împotriva progresismului, care „ a devenit ideologia dominantă a UE”.
„Proiectul european trebuie să cunoască o restartare şi personaje precum Ursula von der Leyen nu vor face altceva decât să decredibilizeze Uniunea Europeană şi să facă rău cetăţenilor”, spunea Adrian Axinia.
6. Dimitrie Sturza
Descendent direct al ultimului domnitor al Moldovei, este consul onorific al Republicii Macedonia de Nord la Constanţa, potrivit site-ului www.mae.ro.
În mai 2022, a fost ales preşedinte de onoare al Asociaţiei ‘Rost’, organizaţie cultural-educativă şi socială, nepartinică, neguvernamentală şi non-profit, înfiinţată în anul 1994, notează site-ul https://www.rostonline.ro.
Alianța Dreapta Unită
1. Dan Barna (USR)
A fost ales președintele USR, după retragerea lui Nicușor Dan, cel care a fondat Uniunea Salvați România. A candidat la prezidențiale în 2019, dar nu a intrat în turul II, clasându-se după Viorica Dăncilă, de la PSD.
Jurnaliștii de la Rise Project au publicat, la începutul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2019, o anchetă amplă despre proiectele derulate de firma lui Dan Barna înainte ca acesta să intre în politică. Potrivit investigației, în unele proiecte Barna și firma sa au canalizat banii europeni către firme beneficiare unde lucrau prieteni de-ai lui sau chiar sora acestuia, Gabriela Popa. De asemenea, în unele proiecte ar fi avut loc achiziții supraevaluate sau angajări fictive. Dezvăluirile Rise Project au dus la autosesizarea DLAF, organism aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului, motiv pentru care Dan Barna a cerut să fie anchetat de DNA. Parchetul anticorupție a deschis un dosar in rem, iar șeful DNA a comunicat ulterior că Dan Barna nu are calitatea de suspect sau inculpat în niciun dosar al acestei structuri de parchet.
În 2018, DNA a mai investigat un proiect în care firma lui Dan Barna a asigurat consultanța, ca și în proiectele despre care au scris jurnaliștii de la Rise Project. Procurorii de la DNA Alba, acolo unde s-a desfășurat proiectul, au clasat dosarul.
2. Vlad Voiculescu (USR)
A fost ministru al Sănătății în timpul guvernării tehnocrate (2015-2017) și în timpul mandatului de premier al lui Florin Cîțu, când USR – partidul din care face parte – forma o coaliție guvernamentală cu liberalii și cu UDMR.
Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătății în perioada pandemiei, când România a achiziționat – susțin astăzi procurorii DNA – mai multe vaccinuri anti-Covid decât ar fi fost necesare. Direcția Națională Anticorupție a anunțat la începutul lui decembrie că a început oficial urmărirea penală pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID în care sunt cercetați și fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru USR al Sănătății Ioana Mihăilă.
Acuzațiile pe care DNA i le aduce lui Vlad Voiculescu:
„La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În contextul menționat mai sus, în datele de 10 respectiv 18 martie 2021, suspectul Voiculescu Vlad Vasile, în calitate de ministru al Sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.
De asemenea, suspectul ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim – ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer.
Precizăm că acest memorandum ar fi fost susținut spre aprobare în ședința Guvernului de către unul dintre secretarii de stat, ce avea la momentul respectiv atribuții delegate de ministru al Sănătății”.
3. Eugen Tomac (PMP)
Este europarlamentar și președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), înființat în ultimul mandat de fostul președinte al României, Traian Băsescu.
Tomac a fost, în trecut, membru al Parlamentului României. În 2020, după ce PMP a ratat intrarea în Parlament, Tomac a demisionat din funcția de președinte al partidului. A revenit în 2022, după un scandal legat de liderul legitim al PMP, condus până la acel moment de Cristian Diaconescu.
SOS
1. Diana Șoșoacă
Avocată, senatoare în legislatura 2020-2024 și membră al Parlamentului European în legislatura 2024-2029, afiliată partidului S.O.S. România. Este cunoscută pentru mesajele ei anti-vacciniste, anti-europene.În 2021 a fost exclusă din partidul AUR din motive de indisciplină.
În aprilie 2021 a cerut scuze ambasadei Rusiei pentru că în timpul unui protest a fost afișat un banner amintind de masacrul de la Fântâna Albă din 1941, în care trupele sovietice au ucis mii de români care încercau să treacă din URSS în România. După un an, în aprilie 2022, în timpul războiului din Ucraina, aceasta a acuzat că ucrainenii i-au omorât pe români la Fântâna Albă, o afirmație considerată a fi propagandă pro-rusă.
Pe 12 decembrie 2021, Șoșoacă a fost acuzată de postul italian de televiziune Rai 1 că ar fi sechestrat-o pe cunoscuta jurnalistă Lucia Goracci în urma unui interviu care includea câteva întrebări despre pandemia de COVID-19 pe care Șoșoacă le considera incomode. Ulterior, jurnalista a fost arestată sub acuzații nefondate de furt și încălcare de drept făcute de senatoare, iar Goracci a fost eliberată doar în urma intervenției ambasadei Italiei în România. Conform declarațiilor senatoarei, situația ar fi degenerat după ce echipa de jurnaliști ar fi refuzat să respecte condițiile prestabilite pentru interviu, ridicând, prin refuzul legitimării, suspiciuni cu privire la identitatea lor.
În aprilie 2022, Diana Șoșoacă, împreună cu alți trei deputați, a mers la ambasada Rusiei din București pentru a-i prezenta ambasadorului poziția de neutralitate a României în războiul declanșat de Rusia după invadarea Ucrainei și pentru a propune începerea negocierilor de pace în cadrul neutral al României. Această acțiune a fost criticată și este în contrast cu poziția oficială a României cu privire la războiul din Ucraina.
2. Luis Lazarus
S-a născut la 12 martie 1967, la Drobeta Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi. A absolvit cursurile Liceului Industrial nr. 1 din Constanţa în anul 1985.
S-a angajat în calitate de marinar şi a efectuat stagiul militar în cadrul Marinei Militare, timp de doi ani, până în 1987, când s-a reangajat în marina comercială. Între 1990 şi 1992, a făcut parte din conducerea Uniunii Tineretului Liber din Constanţa. A fondat şi a condus Fair-Play Experiment, unul din primele ziare din Constanţa înfiinţate după 1990. În 2002, a lucrat timp de câteva luni în calitate de director de publicitate la postul OTV, până în 12 septembrie 2002. În 2003, a devenit director de publicitate la TELE 7abc. În cadrul aceluiaşi post de televiziune a fost producător şi realizator al emisiunii AUTORUN.
Revine la OTV în 2004, ca producător, realizator şi moderator al mai multor emisiuni, printre care: Şah mat (talk-show politic), Autoplanet (emisiune auto), Protecţia ta (în colaborare cu OPC). În 2006, a început seria investigaţiilor jurnalistice, implicându-se în cazuri economice, de corupţie, anchete sociale, notează radardemedia.ro.
A încasat în anul fiscal 2023 sume foarte mari de la multinaționale. Este vorba despre Facebook Irlanda, de la care a primit 51.199 de dolari. Alți 16.530 de euro i-a primit de la altă multinațională, YouTube, din publicitatea online, potrivit declarației de avere a acestuia, citată de defapt.ro. Declarația de averea lui Lazarus mai arată că acesta nu deține bunuri imobiliare pe numele său (case, terenuri) și nu nu este proprietarul vreunui autovehicul. În schimb, cunoscutul prezentator TV a investit circa 31.000 de dolari în cryptomonede și deține peste 44.000 de euro în depozite și conturi curente la la CEC și Banca Transilvania. El mai are în posesia sa obiecte de artă, bijuterii și ceasuri învaloare de 26.000 de euro.
UDMR
1.Iuliu Winkler
Este licenţiat în electronică şi telecomunicaţii la Institutul Politehnic ”Traian Vuia” din Timişoara, dar şi în finanţe şi asigurări – Universitatea Petroşani, Facultatea de Ştiinţe. Este absolvent al Colegiului Naţional de Apărare din România. Între 1999 şi 2000 a fost subprefect al judeţului Hunedoara, iar în perioada 2000 – 2004 deputat în Parlamentul României. Potrivit CV-ului său, între 2004 şi 2007 a fost membru al Guvernului României – ministru pentru comerţ (Ministerul Economiei şi Comerţului), iar în 2007 – secretar de stat pentru Comerţul Exterior. Din 2007 este membru al PE.
2. Lorant-Gyorgy
Este licenţiat în jurnalism la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi are un masterat în administraţie publică şi e-guvernare la Universitatea din Bucureşti. Din 2019 este membru al Parlamentului European.
Independent
Nicu Ștefănuță
În anul 2007, Nicu Ștefănuță era membru al Partidului Democrat Liberal (PDL) și asistent al Monicăi Iacob Ridzi. A fost șef al departamentului pentru politică europeană al PDL.
În 2019, Nicu Ștefănuță a fost ales europarlamentar din partea USR PLUS. După patru ani de mandat, timp în care a făcut parte din grupul Renew Europe, a demisionat din partidul din care a fost ales, devenind eurodeputat independent și membru în Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană în Parlamentul European (PE), în martie 2023. În decembrie 2023, a fost ales Vicepreședinte al Grupul Verzilor din Parlamentul European (PE).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
