Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu un număr tot mai mare de persoane care nu-și permit o masă adecvată. Crizele din ultimii ani au afectat grav nivelul de trai al europenilor, în timp ce în România situația pare aproape neschimbată. Totuși, alte state UE reușesc să depășească țara noastră la acest capitol și sărăcia din UE afectează tot mai multe persoane.
La nivelul UE, 10% din populația totală nu-și permite o masă adecvată o dată la 2 zile, în 2023. Prin termenul „masă adecvată” se înțelege o alimentație care să conțină carne, pește sau produse vegetariene echivalente. Când e vorba de persoanele aflate în risc de sărăcie, 22,3% din acestea nu-și permit o masă adecvată, la nivelul Uniunii în 2023.
Dacă ne raportăm doar la persoanele în risc de sărăcie, România este pe locul 4, după Slovacia cu 45,7% din persoanele aflate în risc de sărăcie care nu-și permit o masă adecvată, Ungaria și Bulgaria. În țara noastră, 40% din persoanele aflate în risc de sărăcie nu au bani să mănânce adecvat.
Dacă ne raportăm la numărul total de cetățeni din fiecare stat, România este pe primul loc. Astfel, aproape 25% din populația României nu-și permite să mănânce adecvat o dată la 2 zile. Țara noastră este urmată de Bulgaria, cu 20% din numărul total al populației și Slovacia sub 20%.
Diferențele dintre Estul și Vestul Europei sunt semnificative, chiar dacă Uniunea Europeană a oferit mai multe ajutoare statelor sărace. Politicile din ultimul deceniu nu au redus diferențele, mai ales că în state mai bogate se observă o creștere a sărăciei.
Sărăcia, în creștere în statele bogate din UE
România înregistrează o ușoară scădere când vine vorba de persoanele aflate în risc de sărăcie. În 2022 (foto mai jos), peste 40% din aceste persoane nu-și permiteau o masă adecvată la o dată la 2 zile. Pe de altă parte, observăm că din 2022 și până în 2023 a crescut procentul referitor la toată populația țării.
Germania și Franța, cele mai bogate state UE, au înregistrat o creștere semnificativă la ambele capitole. În 2022, sub 25% din persoanele aflate în risc de sărăcie nu-și permiteau o masă adecvată în aceste țări. În 2023, procentul lor este la 30% în Franța și la peste 25% în Germania. O creștere accelerată care a afectat economii mai puternice decât România. Germania s-a confruntat cu o recesiune de când a început conflictul din Ucraina, iar Franța are probleme cu datoria publică foarte mare.
Italia, un alt stat bogat din UE, avea în 2022 doar 15% din persoanele aflate în risc de sărăcie în situația de a nu-și permite o masă adecvată. În 2023, procentul a ajuns la aproape 20%. Guvernul condus de Giorgia Meloni a decis să taie ajutoarele sociale pentru italienii fără loc de muncă, iar această decizie a fost criticată de Comisia Europeană și va crește numărul persoanele în sărăcie.
De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, în doar un an, procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu-și permit să mănânce adecvat o dată la 2 zile a crescut cu aproape 3 procente, de la 19,7% în 2022, la 22,3% în 2023.
Coșul de cumpărături, tot mai scump
Criza energetică, inflația și criza prețurilor la alimente au afectat cel mai mult cetățenii din UE. Mulți au avut de ales între a plăti facturi sau a mânca. Toate statele UE au adoptat tot felul de măsuri pentru a reduce facturile tot mai mari la energie electrică și gaze.
Pe de altă parte, inflația a fost scăpată de sub control și prețurile tuturor alimentelor au explodat în UE. Unele produse și-au dublat prețurile în doar un an, altele au cunoscut creșteri de peste 50%. Sărăcia din UE a pus mari probleme statelor membre, care au fost nevoite să-și crească cheltuielile publice.
În doar un singur an, coșul minim de cumpărături din România a crescut cu 18%. Chiar dacă Guvernul a adoptat mai multe creșteri ale salariului minim, acestea nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor și nici nu ar fi putut să o facă. Pentru a ajuta populația, Guvernul de la București a decis să plafoneze prețurile la anumite alimente considerate esențiale, iar această măsură ar urma să expire la final de 2024. Însă nu au fost plafonate prețurile finale, ci a fost plafonat adaosul comercial aplicat de magazine.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
