Liberalii îl taxează pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, după ultimele atacuri lansate la adresa președintelui PNL, Nicolae Ciucă. Invitată luni în emisiunea Puterea Știrilor, deputata Cristina Trăilă a declarat că premierul Marcel Ciolacu ar trebui să se preocupe mai mult de atribuțiile sale „decât de alte campanii electorale”, aceasta făcând referire și la faptul că Paul de România, condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare, nu va fi adus în România, după o decizie definitivă a instanței in Malta.
„Din punct de vedere juridic, acum nu mai putem face nimic în această situație, dar din punct de vedere diplomatic mai există variante. Premierul României ar trebui să aibă o discuție, așa cum a luat poziție și în alte situații, așa cum a afirmat că nu va permite ca infractorii să se manifeste într-un fel sau altul. Și aici vorbim tot de un infractor, pentru că e condamnat de instanțele românești și trebuie să respectăm deciziile instanțelor din România. Ca atare, cred că da, poate face demersurile diplomatice și are pârghiile necesare să o facă și chiar trebuie să o facă. Și acestea sunt subiectele de care premierul ar trebui să se preocupe mai mult decât de alte campanii electorale”, a declarat Cristina Trăilă, în direct la Puterea Știrilor.
Ce poate face premierul în cazul fugarilor celebri
„Nu este singurul caz, din păcate. Nu suntem întâmplător membrii în Uniunea Europeană și aceste lucruri trebuie puse pe masa diplomației și cumva găsite niște soluții corecte față de statul român. Vedeți că totul este relativ. Sunt state precum Germania care imediat dau astfel de decizii de extrădare. Sunt alte state care nu recunosc deciziile din România, așa cum s-a întâmplat în Grecia, în cazul lui Sorin Oprescu sau în alte cazuri în Italia, știut fiind faptul că acolo chiar avem destul de mulți infractori care sunt sunt liberi și nu-și execută pedeapsa. E o discuție la nivelul Uniunii Europene. Eu cred că lucrurile trebuie mult mai mult discutate sub acest aspect, pentru că politica pe acest domeniu la nivelul Uniunii Europene trebuie armonizată. Nu avem o independență totală pentru că există o serie de directive pe care noi le-am transpus. Nu e ca în zona de politică externă sau în zona apărării, unde, iată, fiecare își face cumva politicile publice(…).
Cumva ar trebui, înainte ca o astfel de cerere de extrădare să fie formulată de către statul român, să existe în prealabil niște discuții diplomatice cu reprezentanții statului în cauză. Poate că sunt anumite proceduri pe care ar trebui să le avem în vedere, altele decât cele pe care deja le-am uzitat.
Poate că există și alte mecanisme diplomatice care trebuie puse în funcțiune pentru ca demersul nostru să aibă finalitate. Deci, toate aceste lucruri trebuie gândite, nu pur și simplu din punct de vedere tehnic formulat o astfel de cerere și transmisă mai departe. Cred că rolul premierului este și în acest sens și sunt convinsă că Alina Gorghiu va face demersurile necesare în interiorul Guvernului”, a mai declarat jurista Cristina Trăilă.
Prințul Paul nu va fi extrădat din Malta
Prinţul Paul, cel condamnat la închisoare în România, nu va fi extrădat de Malta. Cererea formulată de România şi adresată Maltei de extrădare a prinţului Paul a fost respinsă luni de Curtea de Apel, după ce aceasta a constatat un „risc real şi personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia, relatează Times of Malta.
Însă a contat şi faptul că instanţa malteză crede că prinţul Paul e moştenitor al Casei Regale şi ar fi fost condamnat pe motive politice.
Decizie istorică
Solicitarea autorităţilor române ca Malta să îl extrădeze pe prinţ a fost iniţial respinsă de magistratul Leonard Caruana, pe motiv că acesta ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România.
Pe lângă evidenţierea condiţiilor „terifiante” din închisorile româneşti, avocaţii săi au susţinut, de asemenea, că prinţul a fost victima unei persecuţii politice.
Această decizie a fost anulată apoi în apel, iar cauza a fost trimisă din nou în faţa magistraţilor pentru ca procedurile să înceapă din nou.
Cea de-a doua instanţă, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a confirmat cererea de extrădare şi nu a analizat aspectele legate de drepturile omului, afirmând: Cadrul juridic al Consiliului European exclude o astfel de posibilitate.
Avocaţii prinţului Paul au iniţiat proceduri separate în faţa instanţelor constituţionale, care au condus la o pronunţare istorică.
Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituţională au declarat că, în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, instanţele cu competenţă penală au „datoria de a decide dacă, pe baza probelor, există un risc real ca predarea persoanei căutate să conducă la tratamente inumane şi degradante”.
Judecătorii au subliniat că orice argument contrar „este greşit”.
A afirma că instanţele penale nu au competenţa de a se aventura în chestiuni legate de drepturile omului în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare ar duce la „o lipsă de punere în aplicare a legislaţiei europene, inclusiv a Cartei drepturilor omului a UE, ceea ce ar putea avea consecinţe asupra procedurilor”.
L-a scăpat şi statutul de viţă nobilă
La pronunţarea hotărârii finale de luni, Curtea de Apel Penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a făcut referire la această declaraţie constituţională.
Într-o hotărâre de 73 de pagini, aceasta a menţionat vârsta, problemele de sănătate şi statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moştenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
