Europarlamentarul PSD Victor Negrescu va fi propunerea cu care premierul Marcel Ciolacu va merge săptămâna viitoare, la Bruxelles, pentru postul de comisar european.
În ceea ce privește comisariatele, România își dorește un portofoliu care să aibă o componentă economică. Și aici ar fi mai multe posibilități: piața internă, portofoliul Economic, cel pentru Extindere sau Digital.
Victor Negrescu este unul dintre cei mai activi europarlamentari pe care-i are România la Bruxelles. Și-a preluat mandatul mai târziu față de ceilalți colegi, pe 1 februarie 2020, imediat după oficializarea Brexitului, în urmă căruia țara noastră a primit un mandat în plus.
Eurodeputatul ocupă în prezent funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. Alegerea sa pe postul de vicepreședinte al Parlamentului European a primit 400 de voturi din partea aleșilor europeni, adică aproape egal cu numărul de voturi care au reconfirmat-o pe postul de președinte al Comisiei Europene pe Ursula von der Leyen, ea obținând 401 voturi.
Negrescu a fost desemnat negociator șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii pe anul 2025. Este de părere că „bugetul trebuie centrat pe oameni”, iar banii să fie alocați către probleme urgente precum agricultura și creșterea nivelului de trai pentru cetățenii din Uniune.
Victor Negrescu a mai deținut și alte roluri administrative. A fost chestor al Parlamentului European, poziție din care a gestionat relația cu grupurile politice și a dialogat cu oficialii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
S-a născut în 1985, la Alba Iulia. Are 38 de ani și este fiul lui Ion Negrescu – fost diplomat și consul al României la Bruxelles.
Cariera tatălui este și motivul pentru care Victor Negrescu s-a mutat din România și a studiat din 1997 până în 2004 la mai multe instituții de învățământ din Belgia și Franța.
Pentru studiile superioare a revenit însă acasă. Și-a obținut licența în științe politice la Universitatea din București în 2008, apoi urmat două programe de master, unul la Grenoble în Franța și altul în București. Are și un doctorat în Științe Politice, obținut la SNSPA București în 2011.
Ce mandate a avut România în Comisia Europeană
În 2007, când România a intrat în UE, Leonard Orban a primit mandatul de comisar european pentru multilingvism. Portofoliul său era lipsit de orice importanță politică și părea inventat pentru a-i oferi un loc României la masa Comisiei Europene.
Dacian Cioloș a preluat primul mandat complet de comisar european, după alegerile din 2009. Dacian Cioloș a fost ajutat de guvernul Boc și Traian Băsescu să obțină acest mandat, iar Barroso, fostul președinte CE, i-a oferit portofoliul de comisar pentru agricultura UE. Înainte să ajungă la Comisia Europeană, Cioloș fusese ministru al agriculturii în guvernul Tăriceanu și nu demonstrase mari abilități în atragerea fondurilor europene. Comisia Europeană era nemulțumită de activitatea ministrului Cioloș. Ulterior, Dacian Cioloș nu a avut rezultate bune nici la Comisia Europeană, iar România nu a profitat de avantajul de a avea un comisar.
După alegerile europarlamentare din 2014, Corina Crețu a fost desemnată pentru funcția de comisar european. Jean-Claude Juncker, fostul președinte CE, a acceptat-o în Comisie, iar Crețu a primit portofoliul pentru Politica Regională. Mandatul Corinei Crețu era și el important, deoarece politica regională controla politica de investiții a Uniunii Europene.
În 2019, guvernul Orban a trimis-o în Comisia Europeană pe Adina Vălean, care a primit portofoliul de la transporturi. Aceasta a fost europarlamentar român din 2007 până în 2019, având deja experiență în instituțiile europene. Adina Vălean a controlat unul dintre cele mai importante și bogate portofolii ale Comisiei Europene, mai ales într-o perioadă în care se face tranziția către un transport verde. Mandatul de comisar pentru transporturi este cel mai important mandat al României, de când facem parte din Uniunea Europeană.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
