Preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, anunţă lansarea unei platforme care să adune propuneri pentru dezvoltarea României în următorii patru ani.
Platforma online, intitulată „România Dorită”, are drept scop, aşa cum se menţionează pe site-ul său, construirea unui program de dezvoltare a României „care să adune în primul rând ideile valoroase venite de la oamenii obişnuiţi, nu să fie un plan realizat, ca de obicei, doar de politicieni şi de experţii stabiliţi de conducerea partidului”, afirmă reprezentanţii PSD.
Ce este platforma „România Dorită”
În chestionarul pus la dispoziție de reprezentanții PSD, românii sunt invitați să alea dintr-o listă de preocupări, precum: Sănătate, Puterea de cumpărare, Educație și Economie. Ulterior, în funcție de selecția făcută, respondenții pot selecta dintr-o listă prestabilită de cerințe sau pot chiar propune o cerință proprie.
În final, respondenților li se cer câteva date personale precum nume, prenume, număr de telefon și adresa de email. Pentru aceste date, respondenții trebuie să completeze un formular de prelucrare a datelor, conform cerințelor GDPR.
Beneficii și provocări
Practic, platforma „România Dorită” reprezintă o inițiativă ambițioasă, menită să adune idei și propuneri din partea cetățenilor pentru dezvoltarea României în următorii patru ani. Această platformă urmărește să creeze un program de guvernare bazat pe ideile venite de la oamenii obișnuiți, în loc să fie elaborat exclusiv de politicieni sau experți. Din acest punct de vedere, platforma „România Dorită” se aliniază unei tendințe globale în democrațiile moderne, care își propun să implice cetățenii în procesul de guvernare. Inițiativele de acest tip pot contribui la reducerea distanței dintre guvernanți și cetățeni, oferindu-le acestora din urmă un canal direct prin care să-și exprime opiniile și ideile.
Există însă și o serie de provocări. Una dintre cele mai mari provocări pentru astfel de platforme este legată de gestionarea volumului mare de propuneri și idei care ar putea fi trimise. Filtrarea ideilor valoroase, relevante și fezabile dintr-un număr mare de sugestii va necesita un mecanism clar și transparent. Aici poate apărea o dilemă: cum să se asigure că selecția propunerilor nu va fi influențată de interese politice sau de o anumită elită?
De asemenea, implementarea efectivă a ideilor selectate este un alt punct critic. Dacă propunerile alese nu vor fi aplicate sau vor suferi modificări substanțiale în timpul procesului legislativ, încrederea publicului în această inițiativă ar putea fi serios afectată. Istoria recentă a politicilor românești arată că multe idei bune rămân doar pe hârtie din cauza obstacolelor birocratice și a lipsei de voință politică.
Totuși, dacă platforma „România Dorită” va reuși să își îndeplinească scopul declarat – acela de a construi un plan de dezvoltare a României bazat pe idei reale și relevante ale cetățenilor – ea ar putea aduce schimbări pozitive și ar putea contribui la o guvernare mai responsabilă și orientată spre nevoile reale ale societății. De asemenea, o astfel de platformă ar putea deveni un model de bună practică pentru alte inițiative de acest tip.
În concluzie, eficiența platformei „România Dorită” depinde în mare măsură de modul în care va fi gestionată și de capacitatea guvernanților de a transforma propunerile cetățenilor în politici publice concrete. Deși inițiativa are potențialul de a aduce o schimbare pozitivă în modul în care se face politică în România, succesul ei va fi determinat de transparența, responsabilitatea și voința politică de a implementa ideile selectate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
