Preşedinta PNL, Elena Lasconi, a declarat luni că, dacă PNL lăsa orgoliile la o parte şi „veneau pe bune la o discuţie”, ar fi fost pentru prima dată în istoria României când am fi câştigat din primul tur, cu prima femeie preşedinte.
”Cred că ar fi fost pentru prima dată în istoria României când am fi câştigat din primul tur, cu prima femeie preşedinte, dacă lăsau orgoliile la o parte şi veneau pe bune la o discuţie”, a spus Lasconi.
Declarațiile lui Lasconi arată însă că aceasta nu cunoaște nici Constituția României și nici istoria recentă.
Ce spun Constituția și matematica electorală
Legea Fundamentală a țării are un întreg articol dedicat alegerii președintelui României. Astfel, potrivit Art. 81:
„(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. (3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”.
Așadar, pentru a obține o victorie din primul tur, Lasconi ar avea nevoie de o majoritate de voturi ale alegătorilor înscriși pe listele electorale. Potrivit Autorității Electorale Permanente, numărul total de alegători înscriși în Registrul Electoral este de 18.987.675 de persoane. O majoritate din acest număr ar echivala cu 9.493.838 de voturi.
Lucrurile se complică dacă luăm în calcul prezența efectivă la urne. La alegerile prezidențiale din 2019 am avut o prezență la urne de doar 47,66 % în primul tur, potrivit BEC. Asta înseamna în practică faptul că Iohannis sau Dăncilă nu aveau cum să câștige din turul 1, de vreme ce, potrivit Constituției pentru o victorie în primul tur e nevoie de o majoritate a celor înscriși pe listele electorale, nu a celor prezenți la urne, ori această majoritate nu a fost întrunită.
Abia la alegerile din 2014, în primul tur am avut o prezență de 53,18%, potrivit AEP, adică 9.723.232 de votanți. Dacă Lasconi ar fi participat la aceste alegeri, raportat la cifrele din prezent, atunci aceasta trebuia să obțină 97,64% din voturi pentru a câștiga din primul tur. Nici în cel mai optimist scenariu acest lucru nu pare posibil.
Potrivit celor mai recente sondaje, Nicolae Ciucă este sprijinit de 19% din electorat, iar Lasconi de 11% (luând în calcul și PMP și Forța Dreptei). Asta înseamnă că ipotetic, cu sprijinul PNL, Lasconi ar fi luat 30% din voturi, insuficient pentru a câștiga alegerile din primul tur.
Dincolo de faptul că Lasconi pare că nu cunoaște legislația electorală pentru alegerile prezidențiale, aceasta pare că nu cunoaște nici istoria recentă a României. Aceasta a afirmat că dacă câștiga alegerile din primul tur, „ar fi fost pentru prima dată în istoria României” când s-ar fi întâmplat lucrul acesta. Or în istoria recentă a României s-a mai întâmplat ca un candidat să câștige din primul tur. Este vorba despre Ion Iliescu, la primele alegeri prezidențiale post-decembriste.
La alegerile din 20 mai 1990, Ion Iliescu câștiga din primul tur cu 85,07% din voturi (echivalentul a 12.232.498 de voturi), la o prezență la urne de 86,19%, cu aproximativ 16.680.000 de cetățeni încriși cu drept de vot. A fost pentru prima dată când alegerile au fost tranșate din primul tur, chiar dacă Ion Iliescu a avut un mandat de numai 2 ani, până la alegerile din 1992.
În concluzie, declarațiile Elenei Lasconi arată că aceasta nu cunoaște nici legislația națională în privința desfășurării alegerilor prezidențiale (funcție pentru care candidează) și nici istoria recentă a României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
