Cursa pentru prezidențiale din 2024 are, în premieră, un „alergător” de elită care intră în campanie afișând un brand care îl diferențiază net față de contracandidați: NATO. Mircea Geoană nu a ezitat să monetizeze electoral atât poziția sa de număr 2 în NATO, cât și retorica sau subiectele „sensibile” la care a avut acces în calitate de coordonator al Consiliului pentru Inovare al Alianței. Adică numărul 1 în NATO pe chestiuni legate de tehnologii disruptive. Și asta chiar cu luni înainte de a-și anunța oficial candidatura. Recent, Geoană a anunțat, într-un reputat for academic, cum va arăta viitorul speciei umane: „simbioza om-mașină devine subiect de actualitate și nu de science-fiction”. Dar de unde are actualul candidat la Cotroceni aceste certitudini?
Am căutat răspunsul la fostul său loc de muncă. Pe 12 aprilie 2024, NATO a lansat prima strategie internațională privind biotehnologia și tehnologiile de „îmbunătățire” – augmentare – a omului. De altfel, în calitatea sa de șef al Consiliului pentru Inovare al Alianței, Mircea Geoană a fost în epicentrul elaborării acestei strategii, scrie corect-news.ro.
Cităm din comunicatul transmis de NATO la acel moment:
„Confruntată cu creșterea exponențială a descoperirilor biotehnologice și cu impactul anticipat al acestora în domeniul apărării și securității, NATO s-a poziționat ca lider etic în domeniul biotehnologiei și al tehnologiilor de augmentare umană adoptând o strategie informată, bazată pe valori și conștientizarea (n.r. identității) de gen.
Scopul (n.r. acestei strategii) este să îmbrățișeze aceste soluții emergente în mod legal și responsabil, dezvoltând în același timp o relație de încredere cu inovatorii și publicul și protejând Alianța împotriva utilizării greșite a acestor tehnologii de către concurenții strategici și potențialii adversari. Implementarea strategiei va fi realizată cu respectarea deplină a dreptului internațional și a protocoalelor și practicilor existente, în special pentru bioetică”, se arată în comunicatul Alianței de la acel moment.
NATO definește tehnologiile de augmentare umană
Însă strategia NATO, care definește tehnologiile de augmentare umană ca fiind „intervenții biotehnologice și non-biotehnologice care permit indivizilor să opereze dincolo de limitele sau abilitățile umane normale”, nu menționează nimic despre „iminența” simbiozei om-mașină în zona civilă, în contextul „viitorului speciei umane”. În versiunea accesibilă publicului a strategiei se menționează despre ce tip de „îmbunătățiri” ale performanțelor umane este vorba: creșterea capacităților cognitive și fizice (inclusiv prin sisteme de tip exoschelet), recuperarea cadrelor militare care au suferit leziuni ireversibile (de exemplu proteze bionice) etc.
„Tehnologiile de îmbunătățire umană prezintă, de asemenea, riscuri de apărare și securitate pe care Aliații și NATO trebuie să le protejeze, inclusiv (n.r. cele legate de) concurenții strategici și potențialii adversari care își îmbunătățesc forțele sau încearcă în alt mod să degradeze forțele aliate prin exploatarea vulnerabilităților cognitive, fizice sau tehnologice, pentru a obține avantaje militare”, se arată în versiunea publică a Strategiei NATO.
Cum a încurcat Geoană haina militară cu cea civilă a „simbiozei om-mașină”
Însă de unde și până unde este autorizat Mircea Geoană să comunice publicului larg aceste aspecte ale tehnologiilor de augmentare umană din zona militară ca fiind „subiecte de actualitate” pentru „viitorului speciei umane”?
Iată un fragment din discursul rostit oe 15 iunie 2024, când încă se afla la conducerea Consiliului de inovare al NATO, în cadrul decernării titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” – instituție civilă. (întregul discurs aici, fragmentul citat de la min 17:30-19:30)
„Asistăm la nașterea unei noi lumi. Geopolitic, tehnologic, societal. Trăim o eră revoluționară. Fără îndoială, cea mai transformatoare și complexă din întreaga istorie a umanității.
Ca nicicând altcândva în istorie, omenirea se află simultan pe mai multe trasee de coliziune. Între liberalism și autoritarism – ceea ce noi numim competiția între marile puteri, și de modele alternative de organizare a societății. Între evoluția societății și capacitatea politicului de a se adapta și gestiona aceste transformări. Între viteza transformării și capacitatea individului, a omului, de a suporta aceste transformări brutale și succesive. Între om și mașină. Între om și algoritm.
Într-o perioadă în care viitorul speciei umane și simbioza om-mașină devin subiecte de actualitate și nu de science-fiction. Și nu în ultimul rând, între dezvoltarea speciei umane și capacitatea planetei de a ne suporta. Într-o lume dominată de competiția acerbă între marile puteri rolul puterilor regionale crește exponențial. Funcționăm de fapt ca un amortizor al unui pendul care își caută, disperat, un nou echilibru – aceste puteri medii vor juca un rol decisiv în definirea noii ordini mondiale. Și România se află sub impactul acestor trasee de coliziune – nicio națiune a planetei nu are cum să iasă din această logică” – Mircea Geoană
Inițiativa sa de popularizare a științei, care în acest moment se discută pe larg, la cel mai înalt nivel, în forurile militare, poate părea atipică pentru un candidat la prezidențiale – nu doar în România, ci oriunde în lume. Niciun alt contracandidat pentru Cotroceni nu ar putea deschide subiectul fuziunii om-mașină și al altor tehnologii disruptive ca fiind de actualitate pentru viața de zi cu zi a românilor, pe lângă chestiunile economice, sociale și de politică externă – subiectele discursului electoral tipic pentru alegerile prezidențiale.
Dumitru Borțun: Domnul Geoană „nu a spus nici că aceste subiecte îl preocupă în mod special”
Cu scopul de a clarifica aceste aspecte, am luat legătura cu domnul profesor Dumitru Borțun, liderul organizației neguvernamentală „România Renaște”, care i-a solicitat lui Mircea Geoană să candideze la alegerile prezidențiale, într-un mesaj public preluat de mass-media la finalul lunii iunie. În prezent, ONG-ul îl susține și promovează pe Mircea Geoană în campania sa electorală.
„Domnul Geoană vorbește despre simbioza dintre om și mașină ca fiind inevitabilă. Cum se aliniază această viziune cu valorile promovate de organizația dumneavoastră?”, a fost întrebarea la care a răspuns profesorul Dumitru Borțun.
Potrivit acestuia, Mircea Geoană a vorbit despre tendințele actuale la nivel mondial, dar „nu a spus nici că aceste subiecte îl preocupă în mod special”.
Iată răspunsul:
„Nu cred că afirmația domnului Mircea Geoană la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara poate fi înțeleasă ca aliniere a dumnealui la programul lui Klaus Schwab, descris în A patra revoluție industrială. Cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa în ziua de 15 iunie 2024, deci într-un cadru academic, Mircea Geoană a descris, în linii mari, actualele tendințe la nivel mondial (…)
vreau ca cititorii dumneavoastră să înțeleagă cadrul în care dl. Geoană s-a referit la „simbioza dintre om și mașină” – un cadru foarte larg, în care vorbește și despre coliziunea dintre liberalism și autoritarism, și despre capacitatea politicului de a se adapta la transformări, și despre capacitatea oamenilor de a le suporta. În acest context problematic evocă discuțiile despre viitorul speciei umane și simbioza dintre om și mașină, care „devin subiecte de actualitate”. Atât a afirmat, că devin subiecte de actualitate, nu a spus nici că aceste subiecte îl preocupă în mod special, nici că visează cu ochii deschiși la o simbioză între om și mașină”, a declarat, în exclusivitate, Dumitru Borțun. (declarația se regăsește integral la finalul articolului).
Mircea Geoană: Sunt lucruri de care mă ocup (n.r. până recent) la NATO
Este greu de înțeles cum este posibil ca aceste subiecte să nu îl preocupe în mod special pe fostul Secretar General Adjunct NATO, câtă vreme acestea au fost în fișa postului său vreme de mai bine de 4 ani, de când conduce Consiliul pentru inovare al Alianței.
De altfel, Geoană a declarat explicit, în iunie 2022, cu ocazia unei vizite efectuate la Brigada 81 Mecanizată, Bistrița, unde a fost însoțit și de Vasile Dâncu, la acel moment ministru al apărării, că se ocupă la NATO de noile tehnologii, între care și cele de augmentare umană.
„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a afirmat Mircea Geoană la acel moment, potrivit Agerpres.
Unde se termină jobul la NATO și începe candidatura la prezidențiale
Organizația neguvernamentală „România Renaște”, care îl susține și promovează pe Mircea Geoană, a prezentat, la finalul lunii iunie 2024, în cadrul unei conferințe de presă, un apel pentru ca mircea Geoană, la acel moment numărul 2 în NATO, să candideze la alegerile prezidențiale de anul acesta. Mesajul a fost prezentat de liderul mişcării, profesorul universitar Dumitru Borţun. Mișcarea ”România renaște” și-a lansat la începutul acestui an site-ul oficial în care se definește ca ”un Proiect Politic pentru o Românie transformată din temelii”. Mișcarea preia fraze întregi și formule specifice din discursurile lui Mircea Geoană precum ”un salt istoric pentru România”, iar fotografii postate pe rețelele sociale în arată pe acesta la evenimente sub sigla ”România renaște”.
Pe 10 septembrie, cu puțin timp înainte de retragerea sa din funcție, Mircea Geoană primește Medalia Serviciului Meritoriu NATO, acordată în calitate de „campion al inovației” al Alianței și de președinte al Consiliului de inovare al NATO.
„A contribuit la crearea Acceleratorului de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) și a Fondului de inovare al NATO (NIF). El a jucat, de asemenea, un rol esențial în aprofundarea parteneriatelor NATO, ajutând să ducem cooperarea noastră cu UE la niveluri fără precedent și îmbunătățind activitatea noastră cu alți parteneri din întreaga lume”, a spus fostul secretarul general Jens Stoltenberg la ceremonia de premiere.
Ulterior, pe 11 septembrie, și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale din România, iar de sâmbătă, 5 noiembrie, este oficial în cursa pentru Cotroceni.
Duminică, 6 noiembrie, Geoană ridică din nou „steagul NATO” la lansarea programului numit „Angajamentul pentru România: schimbarea adevărată pentru un deceniu al renaşterii naţionale”.
„Dacă există un om mai euroatlantic și mai dedicat cauzei occidentale ca mine, arătați-mi-l! Ambasador în America, începând parteneriat cu America, ridicând steagul la NATO, încheind negocierile la UE, fiind 5 ani cel mai influent român la vârful unei organizații. Dacă cineva crede și are lipsa de considerațiune minimă să acuze un om de profilul meu că are vreo asociere cu Rusia, înseamnă că are o viziune diferită față de ceea ce înseamnă viziuna majorității românilor”, a declarat el, răspunzând acuzațiilor din presă privind legăturile cu Rusia.
Însă, când și-a lansat oferta politică, nu a menționat nimic din detaliile despre „viitorul speciei umane” comunicte în aula Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara. Nimic despre „traseele de coliziune” sub impactul cărora s-ar afla România. Nimic despre modalitatea în care ar putea face din România un hub de inovare în tehnologii disruptive. Nimic despre cum ar putea accesa startup-urile de tehnologie din România acceleratorul de inovare în apărare pentru Atlanticul de Nord (DIANA) și sumele disponibile din Fondul de inovare al NATO pe care el însuși le-a înființat.
„Setul” integral de întrebări adresate profesorului universitar Dumitru Borțun și răspunsurile domniei sale
Redau, în continuare, cele două întrebări (dintr-un total de 18 întrebări)
Domnul Geoană vorbește despre simbioza dintre om și mașină ca fiind inevitabilă. Cum se aliniază această viziune cu valorile promovate de organizația dumneavoastră?
„Nu cred că afirmația domnului Mircea Geoană la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara poate fi înțeleasă ca aliniere a dumnealui la programul lui Klaus Schwab, descris în A patra revoluție industrială. Cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa în ziua de 15 iunie 2024, deci într-un cadru academic, Mircea Geoană a descris, în linii mari, actualele tendințe la nivel mondial: „Asistăm la nașterea unei noi lumi – geopolitic, tehnologic, societal. Trăim o eră revoluționară – fără îndoială, cea mai transformatoare din întreaga istorie a umanității. Ca nicicând în istorie, omenirea se află simultan pe mai multe trasee de coliziune: între liberalism și autoritarism (…); între evoluția societății și capacitatea politicului de a se adapta la aceste transformări și de a le gestiona; între viteza transformărilor și capacitatea individului, a omului de a suporta aceste transformări brutale și succesive; între om și mașină, între om și algoritm – într-o perioadă în care viitorul speciei umane și simbioza dintre om și mașină devin subiecte de actualitate și nu de science-fiction; și, nu în ultimul rând, între dezvoltarea speciei umane și capacitatea planetei noastre de a ne suporta”1. Scuzați-mă că am dat un citat atât de lung, dar vreau ca cititorii dumneavoastră să înțeleagă cadrul în care dl. Geoană s-a referit la „simbioza dintre om și mașină” – un cadru foarte larg, în care vorbește și despre coliziunea dintre liberalism și autoritarism, și despre capacitatea politicului de a se adapta la transformări, și despre capacitatea oamenilor de a le suporta. În acest context problematic evocă discuțiile despre viitorul speciei umane și simbioza dintre om și mașină, care „devin subiecte de actualitate”. Atât a afirmat, că devin subiecte de actualitate, nu a spus nici că aceste subiecte îl preocupă în mod special, nici că visează cu ochii deschiși la o simbioză între om și mașină” – Dumitru Borțun
Există preocupări în cadrul organizației România Renaște cu privire la potențialele riscuri ale unei astfel de evoluții tehnologice rapide și necontrolate?
„Sigur că există. Eu personal am câteva contribuții la defrișarea noilor domenii tehnologice, care încă nu sunt cartografiate din punct de vedere etic: „Remote Controlled Individuals? The Future of Neuralink – Ethical Perspectives on the Human Computer Interactions”, în colab. cu Maria Cernat și Corina Matei, for the International Conference on Enterprise Information Systems (ICEIS) 2022; „Human-Computer Interaction. Ethical Perspectives on Technology and its (Mis)uses”, în colaborare cu Maria Cernat și Corina Matei, în Sorin Istrail, Pavel Pevzner, Michael Watermsn, edit., Lecture Notes in Bioinformatics, Volume 487, July 08, 2023 – ISBN 978-3-031-39385-3, ICEIS 2022, LNBIP 487, Springer Book of ICEIS 2022 – Electronic ISSN 2366-6331, vezi la https://www.springer.com/gp/computer-sicience/Incs/Incs-topical-sublibraries.” – Dumitru Borțun
Iată, integral, întrebările:
Care este poziția oficială a organizației România Renaște față de conceptul de convergență biodigitală menționat de domnul Mircea Geoană?
Considerați că această viziune reprezintă o amenințare sau o oportunitate pentru societatea românească?
Cum vedeți impactul acestor transformări tehnologice asupra valorilor umane fundamentale și asupra identității naționale?
Domnul Geoană vorbește despre simbioza dintre om și mașină ca fiind inevitabilă. Cum se aliniază această viziune cu valorile promovate de organizația dumneavoastră?
Există preocupări în cadrul organizației România Renaște cu privire la potențialele riscuri ale unei astfel de evoluții tehnologice rapide și necontrolate?
Dacă da, ce măsuri propuneți pentru a aborda aceste riscuri?
Cum ar trebui să se pregătească societatea românească pentru a face față acestor transformări considerate „brutale și dureroase”?
În opinia dumneavoastră, care sunt principalele provocări etice și sociale pe care le ridică convergența biodigitală?
Ce rol credeți că ar trebui să joace liderii politici în gestionarea acestor transformări tehnologice?
Cum evaluați abordarea domnului Geoană în acest context?
Considerați că există alternative viabile la această direcție tehnologică propusă de domnul Geoană?
Dacă da, care ar fi acestea și cum ar putea fi implementate?
Discursul domnului Geoană pare să reflecte idei similare cu cele ale lui Klaus Schwab din „A patra revoluție industrială”. Cum vedeți influența acestor idei asupra politicii și societății românești?
Considerați că un potențial viitor președinte al României ar trebui să adopte o poziție mai critică față de aceste concepte și să protejeze valorile tradiționale ale societății românești?
Ce măsuri concrete ar putea lua un lider politic pentru a asigura că România nu devine „prada” acestui curent?
Cum ar trebui să echilibreze România inovația tehnologică cu păstrarea identității culturale și a valorilor umane fundamentale?
Există riscul ca adoptarea necritică a acestor idei să ducă la o alienare socială sau la pierderea unor drepturi fundamentale?
Cum poate fi prevenit un astfel de scenariu?
Ce rol credeți că ar trebui să joace educația în pregătirea cetățenilor pentru provocările aduse de convergența biodigitală și de a patra revoluție industrială?
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
