Jaloane PNRR ratate. Jumătate din jaloanele ratate în PNRR sunt la Ministerul Transporturilor sau la proiecte în care ministerul are rol important. Club Feroviar că prezintă ce obligații are România și cum țara noastră și-a îndeplinit angajamentele.
Două din șase jaloane ratate de România privesc sectorul feroviar subordonat Ministerului Transporturilor, un al treilea fiind legat de proiectul metroului din Cluj, caz în care Comisia Europeană refuză decontarea integrală a banilor ca urmare a neregulilor din licitație.
Conform publicației bzi.ro, cele două jaloane neîndeplinite sunt:
Jaloane PNRR ratate
- Numirile la companiile din transporturi – acest jalon implică numirile la conducerea companiilor din transporturi, unde au fost identificate probleme legate de procedurile de selecție.
- Contracte pentru lucrări feroviare – există jaloane restante referitoare la contractele ce vizează lucrările feroviare, care nu au fost semnate conform cerințelor stabilite.
Însă nici alte obligații nu sunt pe roze. Un document al Comisiei Europene disponibil aici prezintă principalele condiționalități ce trebuie atinse pentru accesarea banilor.
- Un prim angajament și probabil unul dintre puținele angajamente îndeplinite fără probleme este „Adoptarea strategiei pentru dezvoltare infrastructurii infrastructurii 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune” care trebuia adoptat cel târziu în al patrulea trimestru al anului 2021. România stă bine pe partea de strategii și planuri, avem astfel de planuri, însă punerea lor în practică scârțâie.
- Alt jalon de atins privește sistemul ERTMS unde România s-a angajat să implementeze și publice un plan de acțiune privind ERTMS. Desigur că și în această privință planul există, însă implementarea ERTMS pe teren lipsește. Dacă ERTMS există pe sectoarele recent modernizate din vestul țării, aceasta nu este funcțional, printre motive figurând și faptul că materialul rulant existent nu este compatibil si dotat în acest sens.
- Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare este domeniul în care se găsesc mai multe jaloane. Până în al patrulea trimestru din 2022 trebuiau semnare contractrele pentru jumătate din lucrările finanțate din PNRR iar până în al patrulea trimestru din 2023 trebuiau semnate 100% aceste contracte. Șansa noastră a fost că Ministerul Transporturilor nu și-a luat angajamente mari aici incluzând doar modernizarea Timișoara -Caransebeș și electrificarea Cluj Napoca – Episcopia Bihor, pe lângă proiecte quick wins. La capitolul lucrări aici trebuiau terminate jumătate din lucrări până în al treilea trimestru din 2024. Am ajuns la acest moment, însă stadiul cel mai avansat la proiectele lucrările Caransebeș – Arad și electrificarea Cluj Napoca – Episcopia Bihor este de cel mult 17% (procent ce se regăsește pe un singur troson lot2 Aghireș Poieni in lucru la asocierea condusă de Arex Lider Company). Proiectele quick wins stau mai bine, însă nici aici nu s-a atins peste tot 50%.
- La jumătatea lui 2026 când expiră PNRR România trebuie să aibă modernizați și reînnoiți 2851 km de cale ferată. Oare va reuși ținând cont că mai sunt doi ani până atunci?
- Pe partea de achiziție a materialului rulant există obligații de semnare a contractelor pentru acesta, cel mai concret și verificabil angajament fiind cel la livrarea a 262 unități. Deocamdată, după principiul „cei în mână nu-i minciună”, România nu are un singur tren intrat în exploatare și are contracte pentru 82 de unități electrice semnate cu PESA Polonia și alte 37 cu ALSTOM Franța.
- În termen de un an România trebuie să amelioreze punctualitatea trenurilor cu cel puțin 20%. Este la latitudinea cititorilor să aprecize dacă aceasta se poate realiza cu lucrări permanente pe infrastructura feroviară și cu un material rulant care ia foc una-două.
Lui Grindeanu îi e frică de camionagii
- Și, deși poate părea că nu are legătură cu domeniul feroviar, România s-a angajat ca în trimestrul al doilea din 2023 (a trecut un an și jumătate de atunci) să pună în vigoare o lege pentru taxare bazată pe distanță la vehiculele grele rutiere. La autoturisme și autobuze trebuie implementat principiul „poluatorul plătește”. Este puțin probabil ca Guvernul să respecte acest angajament căci riscă proteste serioase din partea camionagiilor. De altfel, la finele anului trecut, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu și-a manifestat reticența față de restructurarea taxării traficului rutier, conștient de pericolul pierderii de popularitate din partea românilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
