Votul din diaspora este tot mai mult decisiv la alegerile prezidențiale, iar în 2024 poate din nou să decidă câștigătorul. Votul din străinătate a fost și subiectul unor scandaluri politice, dar și o problemă pentru imaginea României, deoarece suntem singurul care a blocat secții de votare în străinătate. Pe măsură ce tot mai mulți români au votat în secțiile din străinătate, votul lor a devenit decisiv pentru rezultatul final al alegerilor prezidențiale.
Anii 90
Situația votului din diaspora, în anii 90, este foarte puțin relevantă, deoarece nu exista un număr mare de români plecați în alte țări. În acea perioadă, în străinătate abia se înregistrau câteva zeci de mii de voturi, care puteau fi decisive doar dacă era o diferență foarte mică între candidații din turul doi.
Odată ce românii au început să plece la muncă în străinătate, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană din 2007, numărul voturilor din diaspora a crescut foarte mult și, în același timp, a crescut și puterea pe care o au aceste voturi.
2004
La alegerile prezidențiale din 2004, doar 40.869 de români s-au prezentat la secțiile de votare din străinătate. În ambele tururi, Traian Băsescu a fost marele câștigător al voturilor din străinătate: 54,06% l-au ales în primul tur, și 72,12% în turul doi. Însă numărul mic de voturi din străinătate nu a contat foarte mult pentru rezultatul final al alegerilor prezidențiale.
2009
În 2009, când România era deja în Uniunea Europeană, numărul secțiilor de votare din străinătate aproape s-a dublat, de la 153 în 2004 la 294 în 2009. De asemenea, și numărul votanților la urnele din străinătate a crescut foarte mult, ajungând la 147.754, de 3 ori mai mult decât în 2004.
În turul doi din 2009, Traian Băsescu a primit 115.831 de voturi din străinătate, adică 78,58%, în timp ce Mircea Geoană a strâns doar 31.045 de voturi. În Republica Moldova, Băsescu primise 94,82% din voturile exprimate.
Diferența mică dintre Băsescu și Geoană după votul din țară a făcut ca votul din diaspora să fie decisiv pentru victoria fostului președinte al României. Mircea Geoană ieșise să se declare președinte după calcularea voturilor din țară, însă după ce au fost numărate voturile din străinătate, Traian Băsescu a fost declarat câștigător în 2009, obținând al doilea mandat de președinte.
Votul din diaspora din 2009 a fost primul din istoria României care a decis președintele. Fără acele voturi din străinătate, Băsescu nu ar fi câștigat în fața lui Geoană. Marea eroare a candidatului PSD a fost aceea de a nu conștientiza importanța votului din diaspora, mai ales după ce fusese dublat numărul de secții de votare. Diferența finală dintre Geoană și Băsescu a fost de circa 70.000 de voturi.
2014
Votul din diaspora a avut un rol decisiv și la alegerile prezidențiale din 2014, chiar dacă nu au cântărit foarte mult pentru rezultatul final.
Guvernul PSD din 2014 luase decizia de a menține cele 294 de secții de votare, la fel ca în 2009, deși numărul românilor plecați în străinătate crescuse foarte mult după criza economică.
Încă de la primul tur s-a văzut că numărul secțiilor din diaspora era insuficient, iar mulți români au așteptat câteva ore la coadă pentru a vota. Românii au blocat străzile din fața secțiilor din străinătate, au fost alungați de poliție pentru că blocaseră ambasadele sau consulatele și mulți români au apelat inclusiv la violențe pentru a forța intrarea în secțiile de votare. Scandalul din 2014 a fost o pată neagră pentru imaginea României pe plan internațional.
Victor Ponta era marele favorit al acelor alegeri, dar cu această greșeală a secțiilor din străinătate a reușit să-și creeze singur un uriaș val de ură. În turul doi, mulți români s-au mobilizat și au ieșit la vot împotriva lui Victor Ponta.
Klaus Iohannis a obținut 46,17% din voturile din străinătate în primul tur, când au votat peste 160.000 de români. În turul doi, acesta a primit 89,73%, în timp ce Ponta a strâns doar 10,26% din cele peste 280.000 de voturi din diaspora. Numărul de voturi din diaspora nu a fost decisiv pentru rezultatul final, dar scandalul secțiilor de votare a mobilizat electoratul.
În primul tur la alegerile prezidențiale din 2014 au votat doar 9,4 milioane de români, iar la turul doi s-a ajuns la 11,5 milioane de români. Scandalul secțiilor din străinătate a mobilizat 2 milioane de români să iasă la vot. Klaus Iohannis a câștigat acele alegeri cu un avans de peste 1 milion de voturi în fața lui Victor Ponta.
2019
La alegerile prezidențiale din 2019, Klaus Iohannis a fost marele favorit și s-a impus fără probleme în fața Vioricăi Dăncilă. Președintele a obținut victoria, dar s-a înregistrat o prezență record la secțiile de votare din străinătate.
În primul tur, au votat peste 670.000 de români în străinătate, iar în turul doi numărul lor a ajuns la 944.077. Cei aproape 1 milion de români din străinătate nu mai pot fi neglijați de politicieni, iar candidații trebuie să-și pregătească strategiile inclusiv pentru românii din afara țării.
În 2019, Klaus Iohannis a dominat alegerile, primind 340.000 de voturi în primul tur, urmat de Dan Barna cu 178.220, Theodor Paleologu cu 41.404, Mircea Diaconu cu 23.443 de voturi și abia pe locul 5 era Viorica Dăncilă (PSD) cu 17.673 de voturi.
Situația din turul 2 a fost și mai dezastruoasă pentru candidata PSD. Klaus Iohannis a 863.849 voturi în străinătate, în timp ce pentru Viorica Dăncilă au votat 55.493 persoane.
2024 – cine va fi preferatul diasporei
Electoratul din străinătate a preferat mereu candidații de dreapta, iar PSD este marele perdant. Cu un număr mare de voturi în străinătate, pentru PSD devine foarte dificil să câștige alegerile prezidențiale în turul doi, deoarece nu a reușit să obțină mai mult de 10% din voturi, în ultimii 10 ani. Dacă un candidat de dreapta va obține 80-90% dintr-un milion de voturi din străinătate, atunci va avea un avantaj considerabil în lupta finală.
La alegerile europarlamentare din 2024 s-a observat că românii din străinătate nu sunt foarte interesați să participe la vot. În 2019, la europarlamentare votau 375.219 români, în 441 de secții din străinătate. În 2024, pentru europarlamentare au fost deschis 915 secții în străinătate, însă au votat doar 209.333 de români. În doar 5 ani, prezența la urne a scăzut cu aproape 50%.
La europarlamentare 2024, Alianța PSD-PNL a primit 21,35% din voturi, urmată de Alianța Dreapta Unită cu 16,33%, AUR cu 14,65%, SOS cu 13,52%, REPER cu 9,7%. AUR și SOS sunt marile surprize, dar și marii câștigători în diaspora. AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat, la europarlamentare din 2024, votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia.
Autor
-
Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News