Retrospectiva scandalului Tal Hanan: Mărirea și decăderea trolilor în campania prezidențială 2024. Cine pe cine acuză

Într-o țară în care 91,6% din populație are acces la internet, iar 67,4 % stă pe social media, apele campaniei electorale prezidențiale au fost brusc tulburate de acuzația Elenei Lasconi că Mircea Geoană ar folosi ferme de troli pentru a manipula opinia publică și prin urmare votul final. Nu contează că marea majoritate a oamenilor obișnuiți nu știu ce e ăla trol ori bot, că e foarte greu de cuantificat cât și cum poate influența alegerile o asemenea manevră, clasa politică a sărit în aer. Iată retrospectiva scandalului Tal Hanan, departe de a se fi lămurit ori încheiat.

29 octombrie: În cadrul dezbaterii de la Antena 3 CNN, Elena Lasconi l-a întrebat pe Mircea Geoană dacă s-a întâlnit cu Tal Hanan, cunoscut și ca Jorge, pe care l-a descris drept „un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de trolli, de dezinformare”. Mircea Geoană neagă acuzațiile și spune că nu știe nimic despre israelianul despre care se spune că ar fi intervenit în alegerile din peste 30 de țări.

30 octombrie. Premierul Marcel Ciolacu declară, a doua zi după dezbaterea Antena 3 CNN, că există informații că într-o clădire ar fi servere care l-ar putea ajuta pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale și că a cerut anchetă. „AEP să se sesizeze”, a spus Ciolacu.
Întrebat despre această chestiune, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a susținut că nu știe nimic despre presupusele ferme de troli.

„Nu cunosc detaliile legislației privind tehnologia informației, dar presupun că sunt restricții ca în orice domeniu. Dacă sunt respectate, orice activitate e legală, dacă nu sunt respectate se va investiga. Nu pot spune dacă e ceva legal sau nelegal despre o activitate despre care nu cunosc. Sunt institutii care ne informează”, a declarat Predoiu.

În aceeași zi, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a explicat la Antena 3 CNN că nu primise nicio sesizare în legătură cu informațiile că într-o clădire ar fi servere care l-ar putea ajuta pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale. De altfel, el a spus că AEP poate face doar verificări legate de cheltuielile făcute de competitorii politici, dacă are informații în acest sens.

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat, tot pe 30 octombrie, că a primit mai multe sesizări de la persoane fizice pentru a verifica activitatea online a lui Mircea Geoană şi că a trimis solicitări în acest sens la Meta şi TikTok. Răspunsul urma să vină în 24 de ore, potrivit ministrului.

„S-au primit niște solicitări care au fost transmise mai departe platformelor pentru a vedea dacă cu adevărat există astfel de instrumente care să vicieze transpunerea cât mai transparent a tot ce înseamnă rețele sociale. Sesizări au fost făcute de persoane fizice.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) nu e în subordinea Ministerului Digitalizării, e o entitate de sine stătătoare, dar în momentul de față vreau să vă spun că în urmă acelor sesizări, colegii mei au transmis către platforme să stabilească dacă din punct de vedere tehnic există astfel de conturi false care să promoveze anumiți candidați. E vorba de Meta și TikTok”, a declarat Bogdan Ivan.

Elena Lasconi revine în spațiul public și cere ca ANCOM şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică să facă şi ele anchetă şi să oprească fermele de troli pe care le-ar folosi Geoană.

Mircea Geoană îi cere lui Ciolacu să înceteze cu dezinformarea legată de troli

Mircea Geoană revine și el și îi cere lui Marcel Ciolacu să înceteze cu minciunile și dezinformarea, în scandalul privind ferma de troli.

„Ciolacu se suie pe trambulina lui Lasconi, nu știu dacă a fost în tandem sau dacă doamna Lasconi a fost folosită pentru a-i prezenta lui Ciolacu o astfel de platformă, dar pot să vă spun un singur lucru – e o minciună ordinară. (…)

Iar domnul Ciolacu din motive care fac parte dintr-o campanie veche de dezinformare și denigrare la adresa mea, începută cu Sebastian Ghiță acum șase luni, finanțată abundent. Și dacă începem să legăm puțin bucățile de puzzle, această firmă israeliană a lucrat în Serbia pentru președintele Vucic într-o operațiune de dezinformare împotriva unui contracandidat – surprize-surprize, Sebastian Ghiță se află, ca cetățean sârb, la Belgrad, sub protecția sârbă și probabil rusească. Cine îl protejează în România e premierul Marcel Ciolacu.

Deci această operațiune e tipică una de dezinformare. (…) E o minciună sfruntată și vreau să cer și eu instituțiilor statului român să investigheze, să vadă dacă cineva, în orice caz nu eu, se dedă la astfel de operațiuni reprobabile, condamnabile și probabil pedepsibile prin legea românească.”, a spus Mircea Geoană, la Antena 3 CNN.

Nicolae Ciucă cere comisie de anchetă în scandalul ”ferma de troli”

Preşedintele PNL şi preşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă, a anunţat, pe 30 octombrie, la Cluj, că va cere constituirea unei comisii care să verifice şi să cerceteze subiectul apărut în spaţiul public referitor la trolii şi fermele de boţi pe care este acuzat că le-ar fi folosit Mircea Geoană.

„Folosirea acestor instrumente nu face parte din instrumentarul democraţiei. Dacă s-au identificat astfel de demersuri, atunci Mircea Geoană are foarte multe aspecte de clarificat. Folosirea trolilor şi a altor metode de dezinformare, de influenţare a percepţiei oamenilor, de schimbarea cursului democraţiei, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, în Republica Moldova atunci când a fost votat referendumul, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, iată că sunt metode specifice regimurilor autocratice. Este absolut necesar ca Mircea Geoană, fost secretar adjunct al NATO, să facă diferenţa şi să clarifice toate aceste aspecte. Ceea ce vă pot spune este că PNL nu a folosit niciodată astfel de metode. (…) Eu am să cer, în calitate de preşedinte al Senatului, o comisie mixtă la nivelul Senatului – Comisia de Apărare, Comisia de IT şi toate celelalte comisii care au responsabilităţi în acest domeniu – să analizeze, să ancheteze şi să identifice care este realitatea”, a declarat Nicole Ciucă.

DNSC: Nu avem fabrici de troli în România

Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a declarat miercuri la Digi 24 că a făcut „niște verificări din exces de precauție”, dar nu a descoperit nimic ilegal.

„La acest moment, după ce am făcut verificările tehnice împreună cu echipa noastră, nu avem nicio semnalare, niciun raport, nicio indicație legată de o fabrică de troli care să execute atacuri cibernetice în România”, a afirmat el.

ANCOM transmite că nu are atribuții să cerceteze fermele de troli

31 octombrie. ANCOM nu poate să se pronunțe asupra legalității sau ilegalității unui conținut publicat ce nu intră în sfera sa de competență, a comunicat joi, 31 octombrie, instituția, după ce s-a reunit în ședință pe tema verificărilor cerute de premier legate de posibila existență a unei ferme de troli.

Independentul Mircea Geoană îi solicită lui Marcel Ciolacu să facă public de unde a obținut informația despre ferma de troli.

„Acuzațiile grave, lansate de premierul Marcel Ciolacu, la adresa mea și a campaniei mele, reprezintă o minciună evidentă și o încercare brutală de a folosi poziția de prim-ministru pentru a da instrucțiuni instituțiilor statului român într-o acțiune de campanie electorală”, a declarat Mircea Geoană într-un mesaj pe Facebook.

„Vă adresez, oficial, solicitarea de a face publică sursa politică a informației dumneavoastră, adresa, așa-zisei, ferme de troli, dacă ați instructat oral sau oficial, în scris, instituțiile pe care le-ați menționat, și dacă acest lucru a fost făcut pe baza unor instrucțiuni explicite din partea prim-ministrului sau a lui Marcel Ciolacu, candidatul la Președinția României”, a solicitat Mircea Geoană.

Lasconi: Geoană minte cum respiră. Nu eu trebuie să cercetez, ci instituțiile statului

Joi seară, 31 octombrie, candidata USR a revenit la Digi cu noi detalii în scandalul fermelor de troli.

„Domnul Geoană are cea mai netransparentă campanie dintre toți candidații. Nu eu trebuie să cercetez, ci instituțiile statului, și mă bucur că deja am văzut că se încearcă niște pași. Nu știu dacă se va cerceta pe bune, pentru că am văzut la un moment dat că domnul Ciucă a spus că va face o comisie specială la Senat care să se ocupe de asta. Atunci când vrei să îngropi ceva, faci o comisie, de 35 de ani asta se întâmplă. Ei trebuie să cerceteze. Eu deja aveam pregătite hârtii prin care să apelez la instituțiile statului, ca să verifice lucrul acesta, pentru că mie mi se pare că este extrem de grav. M-am consultat și cu avocați, pentru că în cazul acesta eu nu pot să fac o plângere penală, doar așa ca să dea bine. Eu nu mă ocup cu chestia asta, doar ca să fie o știre că am depus o plângere penală pentru domnul Geoană, pentru că este extrem de greu de dovedit, conform legislației în vigoare, mai degrabă răspunde penal cel care are fermele de troli.”, a anunțat Elena Lasconi.

Trolul de București pleacă la Bruxelles

ANCOM a anunțat ieri, 31 octombrie, că a solicitat platformelor sociale tratarea cu maximă prioritate a sesizărilor transmise de AEP și va informa Comisia Europeană cu privire la sesizările primite în contextul procesului electoral.

„Având în vedere rolul ANCOM de coordonator național al serviciilor digitale, precum și afirmațiile vehiculate în spațiul public cu privire la eventuale acțiuni ce afectează integritatea alegerilor, ANCOM a tratat cu maximă celeritate sesizările primite și a luat legătura cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), autoritatea responsabilă de buna desfășurare a procesului electoral. AEP, care a primit, de asemenea, sesizările, le-a înaintat către platformele sociale vizate spre verificare”, se arată într-un comunicat ANCOM.