ANALIZĂ Ce promisiuni economice au făcut candidații de la alegerile prezidențiale

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Alegerile prezidențiale din România din 2024 aduc în prim-plan o serie de viziuni economice distincte propuse de principalii candidați. Acestea reflect[ prioritățile diverse legate de dezvoltarea economică, suveranitatea economică și sprijinul pentru diferite segmente sociale și industriale.

Marcel Ciolacu (PSD)

Marcel Ciolacu promovează o strategie economică axată pe sprijinul întreprinderilor românești și a categoriilor vulnerabile. Acesta a propus măsuri de consolidare a sistemului de protecție socială, inclusiv continuarea programelor pentru pensionari și pentru beneficiarii de tichete sociale, fără creșteri de taxe pentru populație și mediul de afaceri. Printre promisiuni se numără și o scutire de impozite de zece ani pentru românii care revin în țară și inițiative de stimulare a producției locale, cum ar fi programul „Rabla pentru tractoare”, menit să sprijine agricultura națională​.

Printre măsurile specifice propuse se numără:

  • Reducerea impozitelor pentru românii din diaspora: Ciolacu dorește să implementeze o scutire de impozite pentru o perioadă de zece ani pentru cetățenii care se întorc în România și investesc în economia națională​.
  • Programe pentru agricultură și protecția socială: PSD sub conducerea sa a lansat programe precum „Rabla pentru tractoare,” destinat susținerii fermierilor și agricultorilor români. Acesta se bazează pe investiții în echipamente agricole moderne și sprijin pentru fermele autohtone, încurajând astfel dezvoltarea agricolă​.
  • Stabilitatea fiscală: Ciolacu a subliniat că nu intenționează să mărească taxele sau impozitele și că va continua programele de tichete sociale și compensații pentru pensionari, căutând să ofere sprijin financiar direct categoriilor vulnerabile​.

Ciolacu a spus că „România trebuie să-și mențină stabilitatea fiscală și să ofere sprijin claselor de mijloc și celor vulnerabili fără să adăugăm povară fiscală suplimentară. Vom continua programele de tichete sociale și suport pentru pensionari.”

De asemenea, în legătură cu programul „Rabla pentru tractoare” și susținerea agriculturii, acesta a spus că: „Este timpul să investim în fermierii români și să le oferim condiții pentru a-și moderniza fermele. Programul Rabla pentru tractoare va sprijini producția internă și va întări economia locală.”

Nicolae Ciucă (PNL)

Deși nu și-a definitivat un program economic detaliat, liderul PNL se axează pe o continuitate a valorilor liberale ale partidului său (de laissez faire), cu accent pe stimularea capitalului privat și pe reducerea intervenției statului în economie. Ca fost premier, Ciucă a manifestat sprijin pentru întreprinderi și mediul de afaceri și este așteptat să susțină reducerea barierelor fiscale, alături de măsuri pentru stabilizarea inflației și stimularea economiei interne prin investiții în infrastructură​

Principalele măsuri economice susținute de liberali ar fi:

  • Reducerea barierelor fiscale: Deși nu a oferit detalii exhaustive ale programului său economic, Ciucă este așteptat să continue măsurile de reducere a impozitelor și taxelor pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), o prioritate tradițională a PNL​.
  • Investiții în infrastructură: Susținerea infrastructurii economice naționale este o componentă esențială a viziunii lui Ciucă, întrucât investițiile în infrastructura de transport, energie și digitalizare sunt considerate esențiale pentru stimularea creșterii economice și atragerea investițiilor externe.
  • Dezvoltarea capitalului privat: Ciucă pune accentul pe crearea unui mediu favorabil pentru capitalul privat și susținerea inițiativelor antreprenoriale, căutând să atragă investitori externi și să încurajeze dezvoltarea mediului de afaceri românesc.

Ciucă s-a poziționat ca un susținător al mediului de afaceri din România, spunând că: „Avem nevoie de un climat favorabil pentru întreprinderi, cu bariere fiscale reduse, care să permită capitalului privat să prospere și să genereze locuri de muncă.”

Totodată, acesta a vorbit și despre importanța infrastructurii moderne: „Fără infrastructură modernă, investițiile externe nu vor veni. România trebuie să accelereze investițiile în transport și energie pentru a deveni competitivă.”

George Simion (AUR)

Liderul AUR se concentrează pe o politică economică bazată pe principiile suveranității naționale, prin care vizează așa zisa stopare a vânzării resurselor românești către companii străine și crearea de locuințe accesibile pentru familiile tinere, la prețuri de circa 35.000 de euro, cu scopul de a încuraja întoarcerea românilor din diaspora. Simion a propus și reforme pentru o „Românie fără datorii”, fiind critic față de influența economică străină, pe care o consideră dăunătoare suveranității economice a țării​.

Principalele măsuri economice propuse de Simion ar fi:

  • Stoparea vânzării resurselor naturale către companii străine: Simion propune măsuri de protejare a resurselor strategice ale României, argumentând că vânzarea acestora către investitori străini afectează suveranitatea economică a țării​.
  • Proiecte sociale pentru diaspora: Una dintre cele mai ambițioase promisiuni ale lui Simion este crearea de locuințe accesibile pentru familiile românești, la prețul de 35.000 de euro, în marile orașe, vizând în mod special românii din diaspora care ar putea fi tentați să se întoarcă în țară. Acest program este conceput pentru a combate exodul populației și pentru a atrage tinerii​, însă e greu de crezut că va fi și realizabil.
  • România fără datorii: Simion susține și ideea unei Românii independente de împrumuturi externe, pledând pentru o economie mai auto-suficientă și criticând dependența de capitalul și investițiile străine, promovând în schimb o economie bazată pe resurse locale și pe creștere organică.

Despre „suveranitatea economică”, Simion a spus că: „România trebuie să-și păstreze resursele naturale și să nu mai permită vânzarea acestora către companii străine. Este o chestiune de suveranitate economică și de respect față de cetățeni.”

Iar despre locuințele la 35.000 de euro, liderul AUR a precizat că: „Tinerii români merită șansa să aibă o casă la un preț accesibil, astfel încât să nu mai fie obligați să plece în străinătate. Vom construi locuințe cu prețuri de 35.000 de euro, un sprijin concret pentru familii.”

Elena Lasconi (USR)

Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), aduce în campania prezidențială o serie de propuneri economice și sociale, bazate pe experiența ei ca primar al orașului Câmpulung Muscel, unde a implementat proiecte de dezvoltare și a atras fonduri din PNRR. În calitate de candidat la președinție, Lasconi pune accentul pe transparență și eficiența administrativă, urmărind să extindă rezultatele obținute la nivel local la întreaga țară.

Principalele propuneri economice ale lui Lasconi vizează:

  • Atragerea fondurilor europene și parteneriatele public-private pentru dezvoltarea infrastructurii: Lasconi consideră că fondurile europene sunt esențiale pentru modernizarea României și dorește să crească accesul la acestea printr-o administrație mai transparentă și mai eficientă.
  • Dezvoltarea regională și sprijin pentru antreprenoriat: Lasconi își propune să sprijine dezvoltarea economică în regiunile defavorizate, promovând programe care să reducă decalajele regionale. În opinia sa, micii antreprenori reprezintă o componentă vitală a economiei și propune stimulente pentru înființarea și extinderea afacerilor locale. În viziunea sa, o Românie prosperă este una în care tinerii nu sunt nevoiți să emigreze pentru oportunități economice și unde există o rețea puternică de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.
  • Reforma administrației publice: Lasconi pledează pentru eliminarea pensiilor speciale și a altor „privilegii nejustificate” care afectează bugetul de stat și creează inechități. Ea subliniază că administrația publică trebuie să fie eficientă, responsabilă fiscal și transparentă.

Despre investițiile din fonduri europene Lasconi a spus că: „Am demonstrat la Câmpulung că putem atrage fonduri europene și putem transforma comunitățile. La nivel național, este esențial să accesăm aceste fonduri pentru a dezvolta infrastructura și a oferi șanse egale tuturor.”

Cât despre responsabilitatea fiscală și transparența administrativă, Lasconi a spus că: „România are nevoie de o administrație transparentă și eficientă, care să nu risipească banii publici. Voi lupta pentru eliminarea privilegiilor speciale și voi impune o responsabilitate fiscală strictă.”

Mircea Geoană (independent)

Mircea Geoană își axează discursul economic pe stabilitate și relansarea economică. Acesta subliniază importanța atragerii investițiilor externe, dar și a consolidării relațiilor economice internaționale. Iată care ar fi principalele propuneri economice:

  • Atracția de investiții externe: Geoană vede în investițiile externe o sursă vitală de creștere economică. Acesta spune că intenționează să atragă capital străin, colaborând cu parteneri internaționali și stabilind parteneriate economice care să sprijine industriile strategice și să creeze locuri de muncă.
  • Sprijin pentru clasa de mijloc: Politicile economice propuse de Geoană sunt orientate către clasa de mijloc, pe care o consideră fundamentul unei economii sănătoase. Astfel, el spune că intenționează să îmbunătățească condițiile de muncă și accesul la servicii publice de calitate​.
  • Investiții în infrastructura de sănătate și educație: Geoană susține că investițiile în domenii sociale precum sănătatea și educația sunt esențiale pentru o economie modernă și stabilă, și intenționează să colaboreze cu instituții internaționale pentru a dezvolta aceste sectoare în România.

Geoană a vorbit despre implementarea unui „semestru economic”, un mecanism prin care, la jumătatea anului, Parlamentul să evalueze progresele bugetare pentru a asigura respectarea angajamentelor inițiale privind deficitul, inflația și fondurile europene.

De asemenea, Geoană a vorbit despre un acord transpartinic care să ghideze dezvoltarea economică a României pe o perioadă de zece ani. Acest „nou pact” ar însemna un angajament comun al forțelor politice pentru digitalizarea serviciilor publice, eficientizarea cadastrală și simplificarea legislației, cu scopul de a pune economia pe un drum mai predictibil și de a promova meritocrația și profesionalismul în sectorul public.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: