Harta Europei: Ascensiunea guvernărilor naționaliste în Uniunea Europeană. Unde stă România

Sursa foto: Pixabay

Există la această oră o ascensiune a partidelor de extremă dreapta și a influenței lor în guvernele europene. Uniunea Europeană este împărțită azi în trei mari categorii de guvernare ideologică. Naționaliști, progresiști și guvernări neutre, pragmatice, unde s-ar încadra și România.

Efortul de a menține partidele extremiste departe de guvernele europene pare să fi luat sfârșit. Timp de decenii, partidele politice au colaborat pentru a izola forțele de extremă dreapta, o strategie cunoscută în Franța sub numele de cordon sanitaire. Totuși, această barieră politică se destramă pe măsură ce partidele populiste și naționaliste câștigă teren în Europa, nota Politico înainte de alegerile europarlamentare din acest an. În urma alegerilor europene din 2024, s-au observat schimbări chiar în echilibrul de putere din Parlamentul European. Partidele naționaliste și conservatoare au înregistrat câștiguri semnificative, în timp ce grupurile centriste, precum PPE, S&D și RE, au suferit pierderi. O creștere a influenței partidelor naționaliste și eurosceptice în Legislativul european.

De asemenea, în iulie 2024, a fost format un nou grup parlamentar, „Europa Națiunilor Souverane” (ESN), care include partide de extremă dreapta din cele mai mari economii europene, precum AfD din Germania, Confederația din Polonia și Renașterea din Franța.

Aceste evoluții confirmă tendințele observate în mai 2024 privind ascensiunea partidelor de extremă dreapta și influența lor în guvernele europene. Uniunea e împărțită azi în trei mari categorii de guvernare ideologică. Naționaliști, progresiști și guvernări neutre, pragmatice, unde s-ar încadra și România.

Țările cu guverne naționaliste

În Uniunea Europeană, mai multe state sunt conduse de guverne cu orientări naționaliste, caracterizate prin politici ce pun accent pe suveranitatea națională, conservatorism social și uneori o retorică eurosceptică. Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orbán și a partidului Fidesz, reprezintă un exemplu de guvern care adoptă măsuri conservatoare, adesea criticate de instituțiile europene pentru încălcarea normelor democratice. Partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán, guvernează din 2010, promovând politici naționaliste și conservatoare. În Polonia, guvernul Partidului Lege și Justiție (PiS) prioritizează protejarea valorilor tradiționale și a suveranității, opunându-se adesea inițiativelor UE în domenii precum justiția și imigrația.

Italia, după victoria coaliției conduse de Giorgia Meloni în 2022, s-a remarcat printr-o abordare naționalistă, combinată cu susținerea tradițiilor și identității italiene. În Slovacia, partidele naționaliste au câștigat teren, influențând formarea guvernului și direcția politică spre conservatorism. Situații complexe în țări importante În cazul Olandei, situația este mai complexă. Țara a fost în mod tradițional asociată cu guverne progresiste și pro-europene, dar în ultimii ani a înregistrat o creștere a popularității partidelor naționaliste și eurosceptice.

Citeste mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: