Alegeri Parlamentare 2024. Diaspora votează. Prezența la urne în timp real

Sursa foto: X

 

 

 

Românii din diaspora sunt aşteptaţi la urne timp de două zile, pentru a-şi desemna reprezentanţii în noul Legislativ. Votul are loc în cele 950 de secţii organizate în străinătate. Se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală).

Votul a început vineri la 20,00 ora României, când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, Noua Zeelandă.

Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.

Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.

Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral.

Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 6.840 de persoane s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la scrutinul din 1 decembrie.

Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA.

Totodată, au depus cereri pentru a vota la parlamentare la o secţie 6.067 de alegători. Cele mai multe cereri au venit de la românii din Ţările de Jos (1.512), Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410).

Condiții pentru exercitarea dreptului de vot în diaspora

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

* au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;

* au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;

* nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de a alege la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, documentele care atestă reşedinţa în străinătate sunt:

* pentru cetăţenii români care deţin şi cetăţenia statului de reşedinţă, documentele de identitate eliberate de autorităţile locale ale statului de reşedinţă (carte de identitate, paşaport, certificat de naturalizare/cetăţenie etc.);

* documentele speciale emise cetăţenilor români angajaţi ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare şi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în străinătate, precum şi cele emise membrilor de familie ai acestora;

* lista avizată de serviciul personal al Ministerului Apărării Naţionale/Ministerului Afacerilor Interne care să ateste calitatea de militar în misiune;

* pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical, de mai mult de 90 de zile, documentele emise ori avizate de o autoritate medicală, pe plan local;

* pentru cetăţenii români cu reşedinţa pe teritoriile altor entităţi nerecunoscute ca state, documentele deţinute pe plan local;

* pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma unul sau mai multe programe de studii, documentele emise ori avizate de o instituţie de învăţământ ori formare profesională, pe plan local, ori de autorităţile statelor acestor entităţi.

Documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate în copie sau în format electronic.

Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Membrii şi personalul tehnic auxiliar ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea.

Conform Autorităţii Electorale Permanente, condiţia domiciliului sau a reşedinţei în străinătate, respectiv a prezentării unui document ce atestă reşedinţa în străinătate, nu se aplică următoarelor categorii de alegători care se prezintă la vot la secţiile de votare din străinătate:

* candidaţilor, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;

* personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;

* militarilor, poliţiştilor şi personalului civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate.

Persoanele fără cetăţenie română nu au drept de vot.

În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.

Fiecare alegător va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

Cine candidează pentru Parlament pe listele din diaspora

Cursa electorală pentru un loc de reprezentant al diasporei în Parlament reuneşte mai multe persoane care au trăit în străinătate de la începutul anilor 2000 sau cetăţeni care s-au implicat în activităţi de sprijin pentru comunităţile de români de peste hotare, dar şi actuali membri ai Parlamentului sau ai administraţiei publice.

Candidaturile pentru diaspora au fost depuse de 18 partide şi alianţe, în competiţie intrând şi doi independenţi.

Lista PSD pentru Senat în diaspora este deschisă de Antoniu Tudor, doctor în drept şi cercetător. Potrivit site-ului personal, şi-a luat doctoratul la Universitatea din Lille şi are un masterat în teologie ortodoxă. A fost consilier judeţean în Gorj. La Camera Deputaţilor, primul pe listă este Gheorghe Florin Cârciu, ales europarlamentar pe lista Alianţei electorale PSD PNL, pe 9 iunie. Antreprenor, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniul construcţiilor, Gheorghe Florin Cârciu şi-a desfăşurat activitatea profesională în Franţa, începând cu anul 1992, asigurând coordonarea companiilor sale, cu responsabilităţi în zonele de dezvoltare de proiecte, administrativă, tehnică, gestiune financiară şi de personal, potrivit https://dprp.gov.ro. A fost numit secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în data de 5 ianuarie 2022.

Cel care deschide lista USR pentru Camera Deputaţilor, Ştefan Iulian Lorincz, reprezintă diaspora şi în actualul Legislativ. Potrivit CV-ului său de pe site-ul Camerei, a lucrat în diverse domenii ale arhitecturii în Valencia, Spania, din 2015. Pentru Senat, pe prima poziţie pe lista pentru diaspora se află George Cătălin Bochileanu.

Silvia Dumitrache, aflată pe locul al doilea pe lista Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER) la Senat, este expertă în migraţie, comunicare şi egalitate de gen, potrivit site-ului REPER. Este fondatoarea şi preşedinta Asociaţiei pentru mamele române din Italia şi se descrie ca fiind activistă pentru drepturile omului, implicată în protecţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Pe primul loc la Senat se află Octavian Olaru, iar la Cameră – Geanina Daniela Tulbure.

Cea care deschide lista Partidului Oamenilor Tineri (POT) la Senat, Camelia-Ştefania Căpraru, se descrie, într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a formaţiunii politice, drept „mamă, fiică, economist şi jurnalist” şi spune că trăieşte de peste 22 de ani în diaspora. Filmul de prezentare este intitulat „O viaţă demnă în Diaspora”. La Cameră, prima pe listă este Dumitriţa Albu.

Cei care deschid listele la Senat şi Camera Deputaţilor din partea AUR, Ştefan Geamănu, respectiv Ramona Lovin, sunt, potrivit site-ului partidului, membri fondatori şi nu au mai fost anterior implicaţi în politică. Potrivit aceluiaşi site, Geamănu este medic şi locuieşte în Germania de 12 ani, iar Lovin este contabil şi a locuit în Italia timp de 18 ani.

Ion Iovcev, care deschide lista partidului Forţa Dreptei la Camera Deputaţilor, este descris, într-o recentă postare pe pagina de Facebook a PMP, ca „un simbol al rezistenţei culturale româneşti în Basarabia”. El a fost director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Adrian Dupu, aflat pe prima poziţie pe lista PNL la Senat, este secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din 2021. Potrivit CV-ului său, a fost consultant internaţional în implementarea proiectelor de infrastructură, bună guvernare, anticorupţie în Germania, între 2014 şi 2019. Între 2013 şi 2014 a fost expert internaţional în implementarea proiectelor de infrastructură, bună guvernare, anticorupţie, achiziţii publice, în Spania.

Din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) candidează, de pe prima poziţie pe listă, la Senat Maria Marosi Melles, iar la Camera Deputaţilor Akos Derszi.

Listele partidului S.O.S. România sunt deschise la Senat de Dan Florin Manolachi, iar la Camera Deputaţilor de Andreea Petronela Cîmpianu.

Alte formaţiuni care au trimis reprezentanţi în cursa pentru noul Parlament din partea diasporei sunt:

* Alianţa Naţional Creştină: la Senat primul pe listă este Cristian-Emil Bugu, iar la Camera Deputaţilor – Ovidiu Grosu
* Alianţa Politică România Socialistă: lista este deschisă la Senat de Dorin Petcu, iar la Camera Deputaţilor de Simona-Dorina Dinu
* Partidul Social Democrat Unit (PSDU); la Senat pe prima poziţie este Eugen Ştefan, iar la Camera Deputaţilor – Adriana-Ana Pantea;
* Partidul Naţional Conservator Român (PNCR): la Senat deschide lista Monica-Margareta Coroiu, iar la Cameră – Daniel Firiza
* Partidul Ecologist Român (PER): la Senat candidează Mihaela Hagiu; la Camera Deputaţilor – Niculiţa Ghiţă
* Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (SENS): la Senat deschide lista Ioana Gaşpar, iar la Camera Deputaţilor – Tudor-Dan Ancuţa
* Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT): la Senat candidează Cezara-Andrada Rondolean, iar la Camera Deputaţilor deschide lista Darius-Constantin Radu
* Partidul Social Democrat Independent (PSDI): la Senat pe prima poziţie este Vasile Muşa, iar la Camera Deputaţilor – Silvia Radu
* Partidul România în Acţiune: la Senat candidează Florin Gabriel Ştefănescu, iar la Camera Deputaţilor se află pe prima poziţie a listei Luiza Elena Dinică

În competiţie s-au înscris şi doi independenţi pentru Camera Deputaţilor: Florin Andreicuţ şi Claudia Puiu-Barraud, care are propriul site unde prezintă inclusiv un program electoral.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: