Chiar și după desecretizarea documentelor CSAT, publicul nu are o imagine completă asupra amplorii fenomenului manipulării care l-a adus pe Călin Georgescu în al doilea tur al alegerilor din România.
Împreună cu echipa tehnică de la Osavul, un software avansat de detecție și analiză a amenințărilor de tipul dezinformării și operațiunilor de influență, am adus la lumină, în spațiul public, legătura directă dintre Rusia și candidatul Călin Georgescu. Cercetarea noastră poate fi concluzionată – legătura nu numai că există, dar Rusia, a căutat și a reușit să influențeze procesul electoral din România, construind asupra unor vulnerabilități deja existente, notează Newsweek.
Cum se influențează extern un proces electoral? Cazul Călin Georgescu, în turul 2 al alegerilor
Din 2023 și până acum două zile, mai precis, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, am identificat: 442 de rețele (pagini, site-uri, conturi și canale pe diverse platforme) care fac parte dintr-un arsenal bine testat în destabilizarea democrațiilor, într-o majoritate covârșitoare, afiliate Rusiei. Acestea includ: 128 de rețele specializate în dezinformare; 313 operațiuni de influență, dintre care una se află sub sancțiuni internaționale.
Audiența cumulată atinge aproape 573 milioane de urmăritori, incluzând canale și conturi din România, care anterior nu fuseseră catalogate drept amenințări. Operațiunile de influență se referă la acțiuni menite a amenința și submina valorile unei societăți și procesele politice, precum alegerile democratice, campaniile electorale etc. O caracteristică cheie este inițierea acestor acțiuni subversive de către actori externi.
Rusia, în ajutorul lui Georgescu
Dintre rețelele afiliate sau aparținând mediei de stat și nu numai, care au diseminat și amplificat mesajele lui Călin Georgescu: 82 au ca țară de origine Rusia, 2 sunt aparent din China, iar una presupusă ca originând din Iran (pentru ultimele două încă suntem în procesul de a dovedi conexiune explicită cu statul respectiv sau o coordonare între mai multe state). Audiență cumulată are 237 milioane de urmăritori. Această operațiune vastă depășește semnificativ analiza noastră preliminară, publicată prin bunăvoința și curajul jurnaliștilor de la context.ro.
Micro-targetarea (țintirea) este o tehnică sofisticată folosită în campaniile politice pentru a identifica și a viza grupuri specifice de persoane cu mesaje personalizate. Aceasta se bazează pe analiza detaliată a datelor demografice, comportamentale și psihografice ale audienței. Datele colectate din surse online, precum rețelele sociale, comportamentele de căutare și istoricul de cumpărături, sunt folosite pentru a construi profiluri precise ale indivizilor.
În funcție de aceste informații, campaniile pot ajusta mesajele pentru a răspunde preocupărilor specifice ale fiecărui grup țintă, precum temeri legate de securitatea națională, probleme economice sau sociale. Micro-targetarea poate amplifica diviziunile și polarizarea opiniei publice, contribuind la crearea unor comunități online izolate și radicalizate.
Practic, creeaza ideea că informațiile se adresează direct persoanei respective, lăsând impresia de unicitate și conferind candidatului o aură de persoana care își ascultă publicul.
Mesaje similare
În cele mai multe cazuri, am identificat conturi și canale pe multiple platforme social media, din diverse state distribuind mesaje identice sau similare, amplificând teme în mod repetitiv, în esență, informații false.
Operațiunea de influență vizează nu numai forma și conținutul mesajului, cât și modul de răspândire, prin țintirea (micro-targetarea) unor segmente demografice specifice, adesea vulnerabile și susceptibile unor anumitor tipuri de narative – teorii conspiraționiste, informații care induc temeri – iminența războiului, ”autoritățile ne trimit bărbații să lupte pentru Ucraina” -, „România nici în est, nici în vest,” temele neutralității și ale păcii fiind reluate în mod obsesiv.
Amplificarea mesajului și distribuția au avut un scop geografic extins, din Rusia, până în Europa, America de nord și de sud (din state precum Ecuador și Brazilia).
Canalele și conturile de pe platforme multiple (Telegram, Facebook, Twitter/X, etc.) implicate în distribuție erau într-o majoritate covârșitoare, vectori de influență și dezinformare afiliați Rusiei, semnalate de sistemul de detecție al amenințărilor, folosit atât de UE cât și de NATO pentru a salvgarda securitatea și integritatea informației. Exista deja dovezi inclusiv în documentele desecretizate CSAT, precum și în numeroasele investigații jurnalistice despre modul în care s-a desfășurat campania pe TikTok. În acest demers, am identificat platforme adiționale care pentru moment sunt în curs de analiză (YouTube, Spotify, etc). Nu este clar în ce măsură statul român dispune de o asemenea infrastructură integrată (de altfel, la nivel european) pentru a detecta în timp real sursa operațiunilor de sabotaj, sau cel puțin actorii (conturi, canale sociale media, etc.) semnalați ca făcând parte din vastele rețele de influență și dezinformare. De asemenea, nu este clar dacă statul român dispune de voință politică și capacitate de monitorizare/implementare a măsurilor necesare impuse de contextul tehnologic actual în timp real.
Rusia reușește să evite abil sancțiunile impuse asupra mediei de stat
Mai mult, prin activarea acestor rețele online, răspândite în toată lumea sub forma unor filiere, Rusia reușește să evite abil sancțiunile impuse asupra mediei de stat, cel puțin pe teritoriul european. Este evident că prin corpusul de mesaje distribuite s-a încercat subminarea sprijinului pentru Ucraina, ralierea publicului la poziția statului rus vis-a-vis de război, fragmentarea solidarității UE și a alianțelor occidentale, precum și distorsionarea valorilor comunitare. Mesajele promovate erau menite a induce temeri, rupturi la nivel societal, fiind propagate intens înainte și între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, de către entități afiliate Rusiei, chiar de pe teritoriul României. Prin curentul profund anti-occidental, anti-sistemic, conspiraționist, campania lui Georgescu, departe de a fi originală, a reiterat, uneori nuanțat, alteori explicit, conținut promovat oficial chiar de statul rus. Trebuie să privim aceste acțiuni ca pe o structură de rețea, cu puncte și conexiuni – am observat cum numeroase canale sunt în fapt, filiere (spin offs) rusești, având aceeași denumire, dar cu prezență în multiple țări și traduse în diverse limbi – în Europa, Statele Unite, etc. – dar proeminent și în România, până acum sub radar.
Spre exemplu, vom reda o postare de pe un canal Telegram din Rusia (captură, jos): „Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, Calin Georgescu, acum un an a comentat – despre situația din lumea vestică: Problema este că agenda ONU coincide cu agenda Davos. Este un sistem oligarhic global. Ei dețin puterea în Europa pentru că tot ei controlează oamenii, cancelarii, președinții, prim-miniștrii, etc. Acum cu toții trebuie să avem curajul să spunem „nu”. Într-un sens, ONU ar putea să joace un rol fantastic, dar nu o face, pentru ca este în întregime sub controlul oligarhilor. Problema este că toți acești oligarhi sunt conectați la un sistem de pedofilie. După toate acestea, știm că mai mult de 8 milioane de copii dispar în fiecare an. 8 milioane înseamnă toată populația Austriei, aceștia fiind făcuți să dispară fără nicio informație. Acesta este transumanism. Acesta este un act criminal.” Conținutul mesajelor poate varia ca formă sau limbaj, însă temele sunt reluate în mod consistent, încă din 2023.
Canalul Telegram Пул N3 din Rusia deține o audiență semnificativă (342.000 urmăritori), mesajul cumulând peste 121.000 vizualizări. Captura redă o porțiune din interviul lui Georgescu din 2023, reiterând aceeași narativă conspiraționistă, de această dată în contextul alegerilor prezidențiale. Sputnik Moldova (media rusească) de asemenea redă mesaje similare, dacă nu identice, propagând tema candidatului „independent”, „suveranist”, „pacifist”, care va pune capăt tuturor conflictelor, cu o Românie, „nici în vest, nici în est”.
Operațiunea „Uragan deasupra Europei”
Este de precizat faptul ca în România campaniile negative au fost folosite intens din anii ‘30 și până în prezent. Aceste campanii exploatează nesiguranțele alegătorilor, prezentând „dușmanul” drept o amenințare directă, fără a oferi soluții concrete. Frica este adesea utilizată pentru a alimenta o atmosferă de urgență, mobilizând votanții pe baza unui sentiment de pericol iminent. Nu promovează un discurs bazat pe unitate, ci încurajează divizarea și polarizarea, ceea ce influențează o participare electorală ghidată de frică și nu de raționament. Aceste tactici subminează încrederea în democrație și în instituțiile publice, hrănind un climat de ură și radicalizare a opiniilor, un fenomen care poate fi observat în România de o bună perioadă de timp. Tensiunea este palpabilă și acum.
În România, multiple canale și conturi distribuie același conținut, adaptat contextului. Spre exemplu, MAI CIUDAT DECÂT FICȚIUNEA – știri (canal Telegram) redă identic, numai că în limba română (păstrând chiar și subtitrarea în rusă). În captura din dreapta, un alt canal Uragan asupra Europei urmărește același tipar.
Canalul Telegram din România este conectat la numeroase alte conturi/canale originare din Rusia și/sau afiliate Rusiei, dovedite a fi implicate în operațiuni de influență și dezinformare – luând în considerare similiaritatea mesajelor distribuite și coordonarea postărilor. Acesta nu este singurul, întrucât altele inclusiv pe Facebook sau Twitter/X, demonstrează un tipar identic prin prisma conexiunilor, afilierii, dar și conținutului publicat. Doar câteva exemple: Wallachian Gazette, !!!LIBERTATE, Stop PLANDEMIA ☦ 🇷🇴🇲🇩, Comunitatea Identitară România, InfoPlaneta, InfoDefenseROM, R3media, Uragan asupra Europei si multe altele.
Un alt exemplu, canalul InfoDefenseROM, din România, se regăsește nu numai în versiune rusească (de fapt, sursa sau canalul mamă), dar și în alte țări europene (Bulgaria, Portugalia, Spania, Germania, Grecia, Olanda etc.), distribuind teme, conținut identic sau similar, în limbi diferite. Toate au fost identificate drept amenințări – vectori de influență și dezinformare aparținând unor vaste re țețe afiliate Rusiei. Repertoriul mesajelor distribuite de InfoDefenseROM indică poziții iterate oficial de Rusia, dezinformare privind războiul din Ucraina, subminarea posturii aliate.
Campania lui Georgescu a capitalizat în mod cât se poate de concret pe sentimentul de frustrare al populației față de instituțiile statului și pe temele de teama globalizării și a pierderii suveranității naționale, promovând un mesaj ce combina ideea de schimbare profundă cu un discurs profund antioccidental. Cercetarea noastră independentă confirmă amploarea și complexitatea operațiunilor de influență și dezinformare perpetrate de Rusia pe teritoriul unui stat suveran, membru NATO și UE, prin concursul indiferenței sau lipsei de voință a celor responsabili. Vom continua, la fel ca și până acum, de la firul ierbii, să construim asupra acestui caz, în speranța că ne va servi drept lecție învățată. Tema ingerinței unei puteri ostile în România, chiar în inima exercițiului democratic, trebuie reluată riguros – în comisiile parlamentare, la nivelul autorităților competente, precum și în investigații jurnalistice, sau inițiative de cercetare.
Este important de realizat că pe fondul unui proces electoral viciat și instabil, al lipsei de încredere generalizată, România a fost compromisă. Ne confruntăm cu o amenințare gravă la adresa securității informaționale și a integrității democratice, un element reluat în declarația președintelui în funcție, pe data de 6 decembrie 20244. Acțiunile de destabilizare într-un asemenea context de incertitudine politică și socială, vor continua și mai intens. Decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor are potențialul de a crea un vid periculos. Suntem practic într-un teritoriu neclar, unde totul devine posibil. Implicarea și autosesizarea din partea instituțiilor precum Avocatul Poporului sau Agenția Națională de Integritate sunt esențiale pentru protejarea democrației. Mai mult, este nevoie de o monitorizare strictă și de transparență cât și de comunicare constanta, clara si concisa în ceea ce privește măsurile de securitate luate de instituțiile responsabile de apărarea cibernetică. Educarea publicului pentru recunoașterea dezinformării și crearea unui cadru legal robust pentru prevenirea acestor influențe sunt pași critici. Această criză trebuie să devină o lecție aplicabilă, transformând vulnerabilitățile în puncte de forță pentru viitorul democratic al României.
“România nu este în dificultate, spune domnul Iohannis…” “Avem de toate, răsună ecoul altor voci din trecut…” Acestea nu pot fi concluziile logice bazându-ne pe informațiile pe care le-am expus sau pe gravitatea situației cu care ne confruntăm. Invităm instituțiile de resort la dialog activ și la o reevaluare a pașilor necesari pentru a ieși din acest moment dificil.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
