Deficitul bugetar s-ar putea situa anul acesta la 7,7% din PIB, peste ținta de deficit de 7% din PIB din proiectul de buget adoptat de către Guvern, atrage atenția Consiliul Fiscal (CF) într-o opinie privind construcția bugetară (practică obișnuită a instituției). CF afirmă că nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF, astfel că estimează venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
Trebuie precizat că ANAF a avut și anul trecut programată o sumă similară ca venituri din îmbunătățirea colectării și a reușit să îndeplinească programul de încasări aproape integral (cu 0,7% mai puțin), deși programul de colectare a fost majorat în cursul anului și a inclus suplimentar și 5 miliarde de lei venituri din digitalizare, pe lângă 8,5 miliarde lei din eficientizarea colectării. Consiliul fiscal a avertizat și la momentul respectiv asupra riscurilor privind fundametarea bugetului și pe astfel de venituri, care au un grad mai ridicat de incertitudine. Urmărește-ne și pe Google News
Astfel, pentru anul trecut, în proiecția veniturilor bugetare au fost incluse veniturile suplimentare din digitalizarea ANAF (și Vamă) – estimate la 10,5 miliarde de lei, precum și ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor de către ANAF, de 8,5 miliarde lei anual (3,2 miliarde lei la TVA, 2,2 miliarde lei la contribuții sociale, 1 miliard lei la accize, 1 miliard lei la venituri nefiscale – venituri din concesiuni și închirieri, 0,6 miliarde lei la impozit pe profit, 0,5 miliarde lei la impozit pe venit).
Pentru anul trecut, ANAF a avut un program de încasări de 463,17 miliarde lei (majorat în cursul anului față de cel inițial de 450,8 miliarde lei) și a colectat venituri bugetare nete de 459,87 miliarde lei (date operative), în creștere cu 18,9% față de anul anterior. Suma colectată a fost cu 0,7% sub program. Pentru acest an, proiectul de buget include o țintă de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF estimată la 9,7 miliarde lei anual (iar pe categorii de venituri de 5,7 miliarde lei la TVA, 3,1 miliarde lei la contribuții sociale, 0,7 miliarde lei la impozit pe profit și 0,2 miliarde lei la impozit pe venit).
Avertismentul
Consiliului Fiscal Consiliul Fiscal atrage atenția că a primit proiectul de buget pe 30 ianuarie și că a emis această opinie preliminară având în vedere intenția Guvernului de a aproba proiectul în data de 1 februarie (decizie luată). Astfel, CF a emis în data de 1 februarie 2025 o opinie preliminară, având în vedere intervalul foarte scurt pentru analiza tuturor documentelor primite. În perioada următoare, CF va continua să analizeze setul de documente primite și va emite o opinie extinsă. Totodată, CF reiterează solicitările formulate în decursul timpului în opiniile sale, în sensul oferirii de decidenți a unui interval de timp rezonabil de analiză, adecvat complexității și amplorii documentelor asupra cărora se solicită opinia.
„Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională. Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă”, potrivit Consiliului Fiscal.
Execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecția macroeconomică.
Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere o țintă de deficit de 7,04% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB, față de deficitul bugetar consemnat în anul 2024. Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor.
CF arată că nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF în evaluarea sa. În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.
Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
„Considerând cele expuse anterior, pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu CE”, arată consiliul Fiscal.
Potrivit CF, ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Misiunea de corecție a deficitului bugetar în 2025 este îngreunată și fiindcă se va resimți impactul deplin al recalculării pensiilor. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Veniturile fiscale trebuie să crească în mod substanțial (nota bene: România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții), cu excepția Irlandei, din UE – cca. 27%, față de cca. 41% din PIB; iar o colectare mai bună poate ajuta în mod substanțial în acest scop. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională.
Resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. Este de salutat intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii – 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de tradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).
Principalele riscuri
Pe venituri
Potrivit informațiilor transmise de MF, la fundamentarea veniturilor bugetare pentru anul 2025 au fost luate în calcul și venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării de către ANAF în cuantum de 9,7 mld. lei. Pe categorii de venituri, acestea sunt distribuite astfel: impozit pe profit (+0,7 mld. lei), impozit pe salarii și venit (+0,2 mld. lei), TVA (+5,7 mld. lei) și contribuții de asigurări (+3,1 mld. lei). Ponderea în PIB a veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării este de 0,5%. În privința țintelor de îmbunătățire a colectării de către ANAF, CF nu consideră oportună includerea ex-ante a acestora în construcția bugetară, aspect subliniat în numeroase opinii ale instituției. În sprijinul acestei abordări pot fi aduse mai multe argumente.
- Legea responsabilității fiscal-bugetare impune Guvernului să respecte principiul responsabilității fiscale și, în consecință, să gestioneze politica fiscal-bugetară în mod prudent (art. 4 din LRFB). Astfel, includerea ex-ante a veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării poate fi realizată numai pe baza unor date istorice care să fundamenteze această ipoteză.
- Însă, deși includerea în proiectul de buget a unor venituri suplimentare, preconizate a se obține din îmbunătățirea eficienței colectării, a devenit o regulă în ultimii ani (cuantumul acestora fiind de 10,65 mld. lei în 2022, de 8,7 mld. lei în 2023, respectiv de 19 mld. lei, digitalizare și eficientizare, în 2024), ponderea veniturilor fiscale în PIB a rămas relativ constantă, iar execuțiile bugetare din acești ani nu au indicat o evoluție a veniturilor care să depășească semnificativ evoluția bazelor macroeconomice relevante și care să poată fi clar atribuită unei ameliorări a eficienței colectării.
- Îmbunătățirea colectării trebuie să aibă la bază reforme profunde, atât la nivelul administrației fiscale, cât și la nivelul legislației, precum și resurse financiare, umane și de timp însemnate. În 2023 și 2024, s-au făcut o serie de pași în acest sens prin adoptarea legislației și transpunerea prevederilor privind E-factura, E-transport, E-sigiliu și SAF-T. Obligativitatea utilizării E-factura începând cu al doilea semestru al anului 2024 și extinderea raportării SAFT la nivelul tuturor firmelor, începând cu 2025, reprezintă premise pozitive pentru reducerea decalajului de colectare a TVA. Cu toate acestea, este nevoie de date solide, care să reflecte o îmbunătățire efectivă a colectării, pentru a putea baza construcția bugetară pe acest tip de venituri.
- Potențialul obținerii unor venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării există, mai ales având în vedere datele privind decalajul de colectare a TVA din România. În acest sens, CF a pledat în analizele sale pentru îmbunătățirea gradului de colectare în vederea sprijinirii procesului de consolidare bugetară. Cu toate acestea, existența potențialului de îmbunătățire a colectării nu reprezintă un argument pentru includerea unor venituri ipotetice în construcția bugetară. O abordare prudentă ar presupune ca eventualele venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării, regăsite efectiv în execuțiile bugetare de pe parcursul anului, să fie recunoscute la rectificările bugetare.
Ținând cont de toate aceste aspecte, CF nu ia în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF în evaluarea sa. În concluzie, pe baza unei abordări prudente a proiecției de venituri bugetare pentru anul 2025, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. Suplimentar, există o serie de riscuri care pot influența negativ proiecția actuală a veniturilor: continuarea tendinței de decelerare a activității economice, persistența unor incertitudini sociale, economice și politice pe plan intern, nivelul de absorbție scăzut al fondurilor europene, creșterea economică în jurul unor valori apropiate de zero a partenerilor comerciali din Zona Euro și tensiunile geopolitice.
Pe cheltuieli
Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț privind: menținerea în plată a cuantumului brut al salariilor de bază / soldelor de funcție / salariilor de funcție / indemnizațiilor de încadrare lunară la nivelul lunii noiembrie 2024; menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024; neacordarea în anul 2025 de premii / ore suplimentare / bonusuri, bilete de valoare cu excepția tichetelor de creșă; diminuarea cuantumului voucherului de vacanță pentru sectorul public la 800 de lei, cu condiția ca beneficiarul să asigure o coplată de cel puțin 800 de lei; menținerea indemnizației de hrană pentru sectorul public la nivelul lunii decembrie 2024; plata în tranșe pentru sentințele judecătorești devenite executorii în cursul anului 2025.
În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat. Astfel, nivelul bugetat inițial pentru cheltuielile de personal a fost depășit cu 12,6% în 2024, cu 4% în 2023, respectiv cu circa 2% în 2022. Un risc suplimentar privind încadrarea în nivelul proiectat pentru cheltuielile de personal se referă la modalitatea de soluționare a protestelor salariaților din diferite sectoare (apărare, ordine publică, transporturi etc.), declanșate în urma măsurilor adoptate de Guvern prin ordonanța trenuleț.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se majorează în planificare cu doar 1,1%, reprezentând +1 mld. lei, pe fondul măsurilor de interdicție a achiziționării de mobilier, mijloace auto, aparatură și obiecte de inventar. Această dinamică este însă semnificativ inferioară atât celei proiectate pentru PIB nominal (8,4%), cât și inflației medii anticipate pentru anul 2025 (4,4%). CF a considerat în numeroase opinii ale sale că este necesar un control riguros al cheltuielilor cu bunuri și servicii, însă, în absența unor reforme structurale ale sistemului de achiziții publice, execuțiile bugetare din anii anteriori au consemnat depășiri, uneori de anvergură, ale nivelurilor planificate inițial: cu 14,8% în 2024, cu 3,3% în 2023, respectiv, cu 9,2% în 2022.
Având în vedere istoricul nefavorabil privind încadrarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile în țintele bugetate, CF consideră că o proiecție mai prudentă a acestei categorii de cheltuieli ar trebui să pornească de la inflația medie anticipată pentru anul 2025, ceea ce ar conduce la un necesar suplimentar de cel puțin 3 mld. lei. Cheltuielile cu dobânzile sunt planificate să se majoreze în anul 2025 cu 15,4% (+5,6 mld. lei), până la un nivel de 41,9 mld. lei, în contextul creșterii stocului de datorie publică, consecință a deficitelor bugetare, precum și al evoluțiilor anticipate pentru costul datoriei.
Dobânzi – Deși proiectul de buget pe anul 2025 avansează o proiecție mai rezonabilă a cheltuielilor cu dobânzile, comparativ cu anii anteriori, aceasta nu este în concordanță cu cea mai recentă prognoză a MF privind serviciul datoriei publice guvernamentale17, care estimează dobânzile și comisioanele aferente anului 2025 la circa 45 mld. lei. Având în vedere evoluțiile ratei dobânzii după momentul acestei prognoze (noiembrie 2024), o proiecție prudentă a cheltuielilor cu dobânzile ar trebui să includă un necesar suplimentar de cel puțin 1,5 mld. lei.
Cheltuielile de asistență socială sunt planificate să se majoreze în anul 2025 față de anul 2024 cu 8,2% (reprezentând +18,3 mld. lei), în contextul menținerii în plată a pensiilor din sistemul public de pensii, precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii noiembrie 2024, al menținerii în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii și al menținerii în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a alocațiilor pentru copii. Totodată, în cadrul acestei categorii de cheltuieli sunt prevăzute 1,5 mld. lei pentru plata cererilor de decontare formulate în baza prevederilor OUG nr. 27/202218, iar în situația în care nu se poate asigura plata integrală a cererilor de decontare transmise, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale este autorizat să efectueze plăți, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora.
Trebuie precizat că menținerea în plată a pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024, deși limitează creșterea cheltuielilor cu asistența socială, exercită o influență importantă în sensul majorării acestui agregat bugetar prin anualizarea impactului recalculării pensiilor din septembrie 2024, recalculare ce a produs efecte doar pentru 4 luni în execuția bugetară a anului precedent. La momentul respectiv, CF a avertizat că impactul noii legi a pensiilor era unul considerabil, existând un risc important ca să devieze semnificativ traiectoria de realizare a corecției bugetare către un deficit de 3% din PIB, și a subliniat că ar fi fost necesară o eșalonare pe câțiva ani a aplicării reformei pensiilor.
Încadrarea în nivelul proiectat pentru cheltuielile de asistență socială în anul 2025 comportă o serie de riscuri importante referitoare la: istoricul nefavorabil privind încadrarea în țintele bugetate pentru acest agregat (acestea fiind depășite cu 6,9% în 2024, cu 5,5% în 2023, respectiv cu 8,7% în 2022), impactul micii recalculări19 asupra pensiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat, posibila indexare a pensiilor militare, în funcție de decizia Curții Constituționale, cu un impact anual estimat de MF la circa 0,4% din PIB, posibila acordare a unui ajutor de tip one-off în cazul pensiilor sub un anumit prag și la efectele schemei de compensare a prețurilor la energie.
Cheltuielile de investiții publice totale, din surse interne și externe, sunt programate să se majoreze în 2025 față anul precedent cu circa 30,9 mld. lei (aproape +26%), fiind proiectate să ajungă la 7,8% din PIB, ceea ce reprezintă o creștere cu circa +1,1 pp față de anul 2024.
Această creștere este susținută de majorarea alocărilor pentru proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă și împrumut aferente PNRR (+23,1 mld. lei), a alocărilor pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (+10,6 mld. lei), precum și a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă (+0,8 mld. lei).
Pe de altă parte, este operată o diminuare a cheltuielilor de capital (-2,8 mld. lei) și a altor transferuri de natura investițiilor (-1 mld. lei). Este de remarcat ținta ambițioasă asumată pentru cheltuielile de investiții în anul 2025, reprezentând maximul perioadei 2009-2028, atât ca valoare absolută, cât și ca pondere în PIB.
Totodată, acestea sunt proiectate la un nivel ridicat și după orizontul anului 2025, anticipându-se o medie de aproape 6% din PIB pentru perioada 2026-2028. De asemenea, este de apreciat intenția de a finanța o parte importantă a cheltuielilor de investiții publice din fonduri externe nerambursabile (CFM și PNRR), acestea reprezentând 52,3% în 2025, 47,4% în 2026, 38% în 2027, respectiv 35,9% în 2028 din totalul cheltuielilor de investiții.
Pe de altă parte, în contextul deficitului bugetar ridicat, care limitează semnificativ spațiul fiscal aflat la dispoziția Guvernului, cheltuielile de investiții publice care nu au finanțare rambursabilă, în special cheltuielile de capital și componenta de împrumut a PNRR, pot reprezenta constrângeri majore pentru bugetul public. Acest aspect este vizibil în execuția cheltuielilor de capital din anul 2024, care a depășit cu 23,3 mld. lei (+55,7%) nivelul bugetat inițial, contribuind la derapajul bugetar de proporții consemnat în anul precedent.
În concluzie, pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, CF a subliniat că există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
CF apreciază intenția Guvernului de a construi un buget ce are în vedere implementarea unui control strict al cheltuielilor curente (cu precădere cele de personal, bunuri și servicii, asistență socială). Experiența anilor anteriori demonstrează cât de dificil și complicat este un asemenea demers.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
