UNIUNEA EUROPEANĂ
Liderii a 9 țări din Uniunea Europeană afirmă că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația ilegală pe continent și pentru a crește numărul expulzărilor, scrie The Associated Press.
Liderii au afirmat, într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, că interpretările Convenției drepturilor de către CEDO au limitat flexibilitatea guvernelor naționale și le-au împiedicat să expulzeze migranții care comit infracțiuni.
Scrisoarea a fost semnată de liderii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Italia, Letonia, Lituania și Polonia.
Interpretarea de către CEDO a convenției în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini care comit infracțiuni” a protejat „persoanele nepotrivite” și a impus prea multe limite în ceea ce privește decizia privind persoanele care pot fi expulzate, se arată în scrisoare.
BERLIN
Cancelarul german Friedrich Merz susține „în mod activ” propunerea UE de interzicere a conductelor Nord Stream care leagă Rusia de Germania, în încercarea de a opri orice eforturi ale SUA și Rusiei de a reactiva legăturile de gaze.
La începutul acestei săptămâni, guvernul lui Merz a declarat că susține interdicția ca parte a viitoarei runde de sancțiuni ale blocului împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina. Potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, cancelarul a încercat să elimine orice dezbatere internă cu privire la meritele unei potențiale reactivări.
Rapoartele din Financial Times din martie despre oameni de afaceri ruși și americani legați de Kremlin care încearcă să repornească conductele private l-au determinat pe Merz să înceapă discuții cu oficiali de la Berlin și Bruxelles despre cum să împiedice acest lucru, a declarat una dintre persoane.
BUDAPESTA | UE
Confruntarea Ungariei cu Uniunea Europeană, care a dus la înghețarea fondurilor de coeziune, creează un precedent, ridicând semne de întrebare dacă practica reținerii banilor duce la reformă sau la o fragmentare mai profundă, scrie Euractiv.
Politica de coeziune, concepută pentru a reduce disparitățile economice și sociale dintre regiunile Uniunii Europene, a fost mult timp o piatră de temelie a angajamentului blocului față de unitate și dezvoltare.
Pentru țări precum Ungaria, unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei politici, fondurile de coeziune au însemnat miliarde de euro investite în infrastructură, educație și modernizare, contribuind la reducerea decalajului față de Europa de Vest.
Cu toate acestea, actuala dispută privind statul de drept de la Budapesta a pus politica într-un paradox, existând îngrijorări cu privire la transformarea acesteia într-un instrument de influență politică mai degrabă decât de solidaritate. În 2022, UE a înghețat aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile alocate Ungariei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
