Partidul Național Liberal, una dintre cele mai vechi și emblematice formațiuni politice din România, a cunoscut o prăbușire accentuată în ultimii cinci ani. De la scoruri constante de peste 40% în sondaje înainte de pandemie (chiar 45% în sondajele IMAS), PNL a ajuns, în 2024–2025, să fie perceput drept un partid amorf, în derivă, fără o direcție clară și cu o identitate diluată. Astăzi liberalii stau în sondaje la 13,7%. Ce s-a întâmplat cu PNL? Cum a ajuns să piardă aproape tot capitalul electoral câștigat în anii guvernării tehnocrate și ai luptelor anti-PSD? Răspunsul se află în succesiunea de lideri slabi sau controversați, în decizii politice greșite și într-o lipsă acută de strategie și viziune.
Ascensiunea PNL (2019–2020): Un partid la apogeu
După ce a stat în umbra PSD în perioada 2016–2019, PNL revine în prim-plan odată cu prăbușirea guvernului Dăncilă și preluarea guvernării de către Ludovic Orban în noiembrie 2019. În acel moment, PNL părea că devine partidul dominant: avea susținerea președintelui Klaus Iohannis, capitaliza frustrarea anti-PSD și părea competent în comparație cu rivalii politici.
În 2019–2020, PNL depășea constant pragul de 30% în sondaje, ba chiar ajunsese la 38–45% în unele măsurători din timpul pandemiei.
Ludovic Orban a condus PNL la victorie în alegerile europarlamentare din 2019. Apoi aformat un guvern minoritar după căderea PSD și a beneficiat de sprijinul președintelui Iohannis, care i-a oferit capital politic important.
Totuși au existat și erori majore. Orban a fost premier în primele luni ale pandemiei. Deși a impus măsuri rapide, comunicarea deficitară și scandalurile de imagine (ex: petrecerea de ziua sa în biroul de la Guvern, fără mască) i-au diminuat autoritatea. În ciuda faptului că PNL era la guvernare, partidul a pierdut alegerile în fața PSD, obținând doar 25% din voturi. Participarea scăzută la vot (sub 32%) a arătat lipsa de mobilizare.
Florin Cîțu: Premierul impus, liderul dezastruos
Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe, a fost promovat la șefia guvernului de președintele Klaus Iohannis. A urmat o campanie agresivă internă pentru a prelua conducerea PNL, culminând cu Congresul din 2021, în care Cîțu l-a învins pe Ludovic Orban cu susținere prezidențială. Acesta a făcut o serie de erori cheie care au dus la erodarea PNL. De pildă, organizarea unui congres PNL cu peste 5.000 de delegați în plină pandemie a stârnit un val de critici publice și a transmis un mesaj de aroganță și sfidare.
Cîțu a fost și principalul vinovat pentru distrugerea coaliției de dreapta: Cîțu a revocat ministrul USR al Justiției, ceea ce a dus la ieșirea USR din coaliție. PNL a pierdut principalul partener de guvernare reformist. Totodată, guvernarea a fost una haotică, marcată de decizii economice contradictorii, lipsa reformelor, inflația în creștere și scandalurile interne au afectat grav imaginea PNL.
Astfel, Florin Cîțu a fost perceput ca un lider impus, fără susținere reală în teritoriu. După pierderea sprijinului președintelui, a fost rapid debarcat.
Nicolae Ciucă: Generalul adus să stingă incendiul
În lipsa unei figuri puternice în partid, Nicolae Ciucă, general în rezervă și premier în funcție, a fost promovat ca lider „de tranziție”. În realitate, a devenit liderul de facto al partidului, sprijinit de structura prezidențială și de grupurile de interese interne.
Și cu acesta au existat însă probleme majore. Poate cea mai mare greșeală strategică a fost refacerea USL, adică alianța dintre PNL și PSD. Prin coaliția cu PSD, PNL a renunțat complet la identitatea sa istorică de partid liberal și antipesedist. Electoratul de dreapta s-a simțit trădat.
Ciucă nu a reușit să inspire, să mobilizeze sau să contureze un mesaj politic coerent. Discursul său tehnic, rigid, a accentuat imaginea unui lider slab. Alianța cu PSD a însemnat și abandonarea rolului de partid de opoziție față de derapajele guvernării. PNL a devenit complice la stagnare.
Sub Ciucă, partidul a oscilat între 17% și 22% în cele mai optimiste sondaje din 2023–2024. În orașele mari, a fost depășit de USR sau de partide noi precum AUR sau SOS România. Soarta lui Ciucă a fost pecetluită după rezultatul dezastruos de la alegerile prezidențiale când acesta nu a reușit să obțină nici măcar 9%.
Klaus Iohannis: Președintele care a controlat partidul și l-a slăbit
O vină majoră pentru slăbirea PNL a avut-o și Klaus Iohannis. Deși formal apolitic, acesta a intervenit constant în viața internă a PNL. A impus lideri fără legitimitate în partid precum Cîțu și Ciucă. A marginalizat vechii liberali precum Ludovic Orban, care a plecat și a fondat Forța Dreptei. Totodată, Iohannis a girat alianța cu PSD.
PNL a devenit perceput ca un „partid prezidențial”, dependent de un lider aflat în pierdere de popularitate. După ieșirea lui Iohannis de pe scena politică (2024–2025), partidul a rămas fără direcție și fără susținere clară.
Ca urmare, PNL a devenit un partid fragmentat cu scoruri sub 20% în multe părți ale țării, altă dată redute liberale. În marile orașe, PNL a fost depășit de partide antisistem precum AUR. O parte a electoratului liberal a migrat spre USR (în orașe) sau Forța Dreptei (segmentul tradiționalist)
PNL se află într-un moment de cotitură. Prăbușirea sa nu a fost un accident, ci rezultatul unui șir lung de erori: impunerea unor lideri slabi, alianțe contrare ideologiei, renunțarea la reformism și lipsa de comunicare cu societatea.
Fără o reconectare autentică cu electoratul său de bază, fără o viziune clară de centru-dreapta și fără un lider legitim și convingător, PNL riscă să devină un partid cu rol decorativ într-un peisaj politic dominat de extreme. Rămâne de văzut dacă Ilie Bolojan va deveni liderul providențial al liberalilor sau, la fel ca Ciucă și Cîțu, doar o pagină trecătoare în istoria partidului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
