Comisia Europeană a făcut prima sa mișcare pentru următorii doi ani de negocieri privind planul de cheltuieli al blocului comunitar pentru perioada de șapte ani începând cu 2028. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că planul de 1,8 trilioane de euro va face ca fondul de numerar al UE să fie „mai mare”, „mai inteligent” și „mai precis” și că bugetul este „cel mai ambițios propus vreodată”, notează Politico.
Jurnaliștii menționează că parlamentarii dezamăgiți s-au grăbit să contrazică afirmațiile lui von der Leyen, spunând că Comisia a prezentat în mod înșelător ajustările la inflația – majoră – din ultimii ani ca o creștere a bugetului UE.
„Comisia Europeană va prezenta diferite linii bugetare, care au crescut. Dar, desigur, dacă bugetul rămâne la același nivel, atunci asta înseamnă că mai multe linii bugetare ar trebui să scadă”, a declarat Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European de centru-dreapta, din România.
Toate capitalele naționale, precum și Parlamentul European, trebuie să fie de acord asupra planului înainte ca acesta să fie aprobat.
Pe măsură ce se trasează liniile de atac, POLITICO a întocmit un ghid cu cei avantajați și cei dezavantajați – în propunerea inițială.
Perdanți: Fermierii
Fermierii sunt furioși. În ultimul buget pe termen lung al UE, Politica Agricolă Comună (PAC) a ajuns la 386,6 miliarde de euro. De data aceasta, 300 de miliarde de euro au fost rezervate pentru agricultură. Ca și cum ar fi mai rău, în timp ce PAC forma o secțiune independentă a bugetului, aceasta a fost acum fuzionată cu finanțarea altor politici într-un fond de numerar pentru „Planuri de parteneriat naționale și regionale”.
În cadrul acestor planuri, țările europene trebuie să cheltuiască minimum 300 de miliarde de euro pentru agricultură și ar putea cheltui mai mult dacă aleg să facă acest lucru. Dar grupurile de fermieri care protestează în fața Parlamentului și a Comisiei nu sunt optimiste.
Perdant: Industria tutunului
Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, Comisia a propus, de asemenea, trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, companiile mari și produsele din tutun, cum ar fi țigările și trabucurile. Aceste bunuri sunt impozitate în prezent de către țările individuale, care păstrează veniturile pentru ele însele.
Scopul este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro pe an, sume care vor fi folosite pentru a rambursa datoria comună a UE, utilizată pentru a finanța redresarea post-Covid.
Prețurile țigărilor sunt deja pregătite să crească în întreaga UE în urma unei actualizări mult așteptate a Directivei privind taxa pe tutun, estimările aproximative indicând că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi țigările electronice și tutunul încălzit, vor fi supuse unei cote minime, deși mai mică decât cea pentru țigările tradiționale.
Perdant: Natura
Biodiversitatea este pe cale să-și piardă partea dedicată din bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai larg de „climă și mediu”, care s-ar ridica la 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro.
Anterior — pe lângă obiectivul de 30% de cheltuieli pentru climă — 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, ajungând la 10% în 2026 și 2027.
Câștigător: Țările Estice și Ucraina
Țările Estice au obținut o victorie majoră miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile estice, și în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și pe cele economice.
De asemenea, au câștigat o altă bătălie: Deși UE avea nevoie disperată de bani noi pentru vistieria sa, nu a inclus veniturile provenite dintr-o extindere deja planificată a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii la clădiri și transport rutier în coșul propus de noi surse de venit.
În cele din urmă, UE a propus să sprijine reconstrucția Ucrainei și calea sa către aderarea la UE cu o sumă suplimentară de 100 de miliarde de euro.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
