VIDEO PSD spune că a aflat de la televizor de măsurile anunțate de Bolojan: „Și-a luat guvernarea pe cont propriu!”

PSD anunță că a aflat din conferința de presă, organizată de premierul Ilie Bolojan, de pachetul 2 de măsuri de reformă în administrație. Invitat luni în emisiunea Puterea Știrilor, deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat că premierul Ilie Bolojan „și-a luat guvernarea pe cont propriu”.

„Aceste măsuri, în forma în care le-a prezentat Ilie Bolojan, nu au fost discutate în coaliție. Unele dintre ele, într-adevăr, au mai fost puse în diferite momente în discuție, însă Ilie Bolojan nu a venit cu pachetul 2, cum chiar dânsul l-a denumit, în fața celorlalți trei președinți de partide plus reprezentanții minorităților naționale să prezinte: ăsta e pachetul pe care intenționez să-l adoptăm. Deci, o astfel de discuție cu pachetul conturat nu a existat. PSD a văzut acest pachet în conferința de presă de săptămâna trecută”, a declarat Mihai Ghigiu.

„Nu mai văd nicio diferență între ce spune AUR și ce declară șeful Cancelariei premierului”

Deputatul PSD a acuzat Guvernul că recurge la „populisme”, dând exemplu recentele discuții despre prețul sucului și numărul de chelneri din Guvern:

„Faptul că venim cu, sau că, mă rog, cei din jurul primului ministru vin cu declarații populiste… am început să nu mai văd o diferență între ceea ce spun cei de la AUR și ceea ce spune, spre exemplu, șeful Cancelariei premierului, în care vorbim despre prețul sucului sau câți chelneri sunt la Guvern ca fiind reforme. Mă iertați! Cu tot dragul! Eu sunt absolvent de administrație publică. N-au nicio legătură cu reforma”, a subliniat social-democratul.

„Haideți să nu mai facem reforme de dragul de a spune că facem reforme”

Ghigiu a insistat că PSD nu fuge de responsabilitate, dar vrea reforme reale, nu măsuri care să dea bine la televizor:

„Partidul Social Democrat este la guvernare pentru că ne dorim, alături de ceilalți colegi de coaliție, să facem astfel de reforme, dar reforme reale, care să aibă un impact pozitiv asupra comunităților. Haideți să nu mai facem reforme de dragul de a spune că facem reforme. Haideți să ne maturizăm după 35 de ani și să facem reforme care să rămână în vigoare pe termen lung și să aibă rezultate pozitive pentru România”, a spus deputatul.

„Ieșirea de la guvernare nu e o amenințare, dar rămâne o opțiune”

Întrebat dacă PSD ia în calcul o ieșire de la guvernare, Mihai Ghigiu a răspuns:

„Nu cred că la acest moment vorbim de o ieșire sau de o rămânere la guvernare, ci trebuie să vorbim de respectarea înțelegerii pe care cele patru partide și minoritățile naționale au făcut-o în urmă cu câteva săptămâni. Ieșirea de la guvernare nu este o amenințare, nu este o formă de presiune din partea PSD. E o opțiune ultimă, dar rămâne o opțiune atâta timp cât nu se respectă înțelegerile. PSD nu poate să fie un partid care doar asistă la ceea ce dictează premierul Ilie Bolojan și nu are nicio reacție”, a punctat acesta.

Critici pentru „reforma” anunțată de Bolojan: „Plafonarea numărului de angajați există din 2010”

Social-democratul a ironizat una dintre măsurile anunțate de premier, despre plafonarea angajărilor în administrația publică locală:

„Ne-a anunțat cu mare fast că urmează să fie plafonat numărul de angajați în autoritățile administrației publice locale. Această plafonare există din 2010, în Ordonanța 63. Mi-aș fi dorit să avem discuții la nivelul coaliției, poate chiar pe grupuri de lucru, astfel încât să facem reformă cu adevărat și nu populisme. Sincer, nu cred că ne diferențiază nimic față de AUR dacă continuăm ritmul ăsta”, a încheiat Mihai Ghigiu.

Lista tuturor măsurilor de austeritate din pachetele 1, 2 și 3

În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.

Primul pachet de măsuri de austeritate, cel care vizează inclusiv tăierea sporurilor angajaților plătiți de la bugetul de stat și taxarea pensiiloor mai mari de 3.000 de lei pentru asigurările de sănătate, va intra în vigoare la 1 august.

Măsurile de austeritate din primul pachet sunt următoarele:

• Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%.

• Cota redusă a fost majorată de la 9% la 11% pentru categorii precum: alimente, medicamente, cărți, lemne de foc. Locuințele nu mai sunt aici, deci se vor scumpi și ele.

• Vor crește accizele cu 10% la alcool și carburanți. Cresc și accizele la tutun.

• Românii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate (CASS), pentru sumele care depășesc acest prag, până în 31 decembrie 2027.

• Șomerii, părinții cu indemnizație de creștere a copilului și cei care primesc venit de incluziune vor primi ajutoarele acordate de stat, din care se rețin automat 10%, ca asigurare de sănătate.

• Mamele minore vor beneficia în continuare de bursa de 700 de lei. Inițial, aceasta fusese anulată.

• Coasigurații, adică soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, de luna viitoare nu mai sunt exceptați de la plata contribuției la sănătate. Cei care-i au în întreținere vor trebui să completeze o declarație la ANAF, prin care se angajează să plătească 2.340 de lei într-un an pentru fiecare coasigurat.

• Impozitul pe dividende va crește de la 10% a 16% de la 1 ianuarie 2026.

• Cei care obțin câștiguri din jocuri de noroc vor plăti impozite mai mari, în funcție de praguri, de la 4 la 40%.

• Salariile la stat sunt înghețate și anul viitor. La fel și pensiile.

• Vor primi burse de merit doar elevii care au minim nota 9, maxim 15% dintr-o clasă.

• Crește de la 2% la 4% impozitul datorat de bănci, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru cele cu o cotă de piață mai mică de 0,2%, impozitul se menține la 2%.

Cea mai mare parte a acestor măsuri de creștere a taxelor se va răsfrânge în mod negativ în buzunarele tuturor românilor, care vor plăti mai scump produsele din cauza creșterii TVA și a accizelor.

Impactul va fi cu atât mai semnificativ cu cât de la 1 iulie s-au reliberalizat prețurile la energie, în multe cazuri consumatorii casnici ajungând să plătească  facturi duble față de luna precedentă, cânt prețurile erau plafonate.

Pachetele 2 și 3 de măsuri

Noile măsuri fiscale care vor fi cuprinse în pachetele 2 și 3 vizează inclusiv introducerea unor noi reguli de impozitare, dar și a unora care vor ajuta autoritățile locale să colecteze mai mulți bani la buget. Măsurile au fost prezentate de vicepremierul Tanczos Barna la un post de televiziune și cuprind:

– o persoană care nu își achită amenzile de circulație în termen de cel mult un an ar putea rămâne cu permisul de conducere suspendat.

– radierea unui autovehicul din circulație ar fi condiționată de plata tuturor datoriilor către administrația locală.

– se va reveni la sistemul proporționalității populației cu numărul de posturi de care pot dispune unitățile administrativ teritoriale.

– administrațiile locale pot spori numărul angajaților dacă populația localității crește, iar propunerea discutată astăzi ar reduce numărul de angajați publici locali în unitățile administrativ-teritoriale unde numărul locuitorilor scade.

– condiționarea achiziției unui autovehicul de achitarea taxelor locale și recuperarea permisului de conducere suspendat pentru nerespectarea regulilor de circulație doar după plata amenzilor.

– autorizațiile de construcție vor putea fi eliberate doar dacă solicitantul nu are datorii la bugetul local, iar în cazul ajutoarelor sociale, autoritățile vor putea reține la sursă sumele datorate către autoritățile locale de beneficiar.

– impozitarea imobilelor și a mașinilor va fi regândită.

Pentru toate aceste măsuri nu a fost încă întocmit un proiect de act normativ, astfel încât, deocamdată, nu se știe care va fi data de la care vor intra în vigoare.

Reforma administrativă

Premierul Ilie Bolojan a prezentat vineri seara, în mod oficial, măsurile din pachetul de reformă a administrației publice locale, care vor fi discutate începând de săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților locale, astfel încât să fie pachetul de măsuri finalizat până la sfârșitul lunii.

Acesta cuprinde următoarele măsuri, unele dintre acestea fiind enumerate mai sus, fără a fi detaliate:

– plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național, în funcție de numărul de locuitori. Msura se referă atât la primării, consilii județene, Poliția locală

– stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal.

– posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între 2-3 primării. Gândiți-vă că și în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili, sunt IT-iști care deservesc mai multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă și mă gândesc, de exemplu, că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate, o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta. Un secretar al unei primării, practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat și nu sunt aceste volume, poate să acopere fără probleme două primării.

– reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central.

La rândul său, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a detaliat câteva dintre măsuri:

– descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc, astfel încât autoritatea locală, în speță primăria, să aibă dreptul de a decide dacă autorizează, își dorește sau nu autorizează, nu își dorește efectuarea aceastei activităţi de jocuri de noroc, pe raza localității pe care o gestionează. De asemenea, autoritatea locală poate decide, în cazul în care răspunsul este afirmativ, amplasarea acestor activități de jocuri de noroc pe o anumită zonă, pe anumite străzi pe care le identifică după nevoia și interesul local. De asemenea, autoritatea locală poate să decidă instituirea unei taxe speciale, anuale, care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de noroc, care își desfășoară astfel activitatea. Conform procedurii, în 30 de zile de la notificarea de la operatorul licențiat că dorește să deschidă o asemenea activitate, autoritatea locală va putea decide, va da un acord sau un refuz. În ceea ce privește activitățile care se desfășoară în prezent, va fi instituit un termen de șase luni de zile, un termen tranzitoriu. În aceste șase luni de zile cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă există acceptul autorității locale, activitatea poate continua în condițiile legii. Dacă acest accept nu va exista, va exista un refuz, atunci activitatea nu se va mai desfășura pe raza localității respective. Este o măsură de descentralizare, este o măsură prin care autoritatea locală, comunitatea locală poate să decidă dacă are nevoie, are un interes de a avea o asemenea activitate pe raza localității și, evident, să impună o taxă specială. Dacă nu există acest interes, atunci poate împiedica practic această activitate.

– măsurile propuse pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale: se vor institui măsuri prin care o parte dintre veniturile unei persoane domiciliate pe raza unei unități administrativ-teritoriale să poată fi reținute la sursă, lunar, până la stingerea debitului, să fie virate direct în contul unității administrativ-teritoriale, astfel încât nu primăria să umble cu titlul executoriu în mână, prin tot felul de proceduri birocratice, și atunci când există un venit din partea statului român, că el este venit care se dă prin AJPIS, de exemplu, sau chiar prin primărie, din acel venit să putem să reținem ceea ce duce la stingerea debitului.

– suspendarea permisului de conducere în cazul în care amenzile contravenționale de circulație nu sunt achitate în termen de 90 de zile de la comunicare. Dacă există un debit scadent care nu este achitat, permisul de conducere nu se restituie până la achitarea acestui debit.

– radierea din circulație a unui autovehicul nu se va putea face decât cu prezentarea certificatului de atestare fiscală, adică cu stingerea tuturor datoriilor.

– achiziționarea de autoturisme – cumpărătorul va putea achiziționa aceste autoturisme și le va putea înscrie pe numele lui atunci când are toate datoriile plătite. Astăzi, conform legii, doar vânzătorul este obligat să aducă certificat de atestare fiscală, cumpărătorul, care în această tranzacție, practic, dispune și de fonduri, nu are această obligație.

– autorizațiile de construire vor putea fi eliberate doar cetăţenilor care şi-au achitat aceste taxe și impozite locale sau amenzi contravenționale.

– vom institui mecanisme de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru o primărie ca prin utilizarea dronelor să poată să identifice aceste imobile, nu mai trebuie să meargă inspectorii pe teren, nu e o problemă legată de dreptul de proprietate, este o metodă des folosită în alte state ale Uniunii Europene, și, aceste drone, astăzi sunt capabile să facă și măsurători. Pe baza acestor măsurători se poate deschide rol fiscal pentru cetățeanul care nu și-a declarat această construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără autorizație de construire.

– autoritățile locale, respectiv primăriile să poată externaliza încasarea debitelor scadente către autoritatea locală prin firme de executare fiscală. O mențiune aici e de făcut, cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitorului.

– sancțiunile contravenționale: se modifică cuantumul ce poate fi achitat în primele 15 zile de la aplicarea amenzii, și anume acela de a fi jumătate din cuantumul amenzii aplicate, nu jumătate din minimul amenzii posibile și vom propune această măsură.

– va fi eliminată din Codul de procedură fiscală prevederea care stipulează că sunt secret fiscal datele de identificare a contribuabililor, natura și cuantumul obligațiilor fiscale și multe alte astfel de noțiuni. „Vom propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații care privesc un contribuabil, natura datoriilor, adică, dacă ele provin din impozite pe imobile, impozite pe autovehicule, din amenzi contravenționale, şi evident cuantumul acestor debite, astfel încât autoritățile locale și autoritățile centrale, unde e cazul, să poată publica pe site aceste informații, care să devină publice, într-o transparență totală de care avem nevoie. Cam acestea sunt principalele măsuri propuse pe cele două componente din pachetul de administrație”, a încheiat Cseke Attila.

Nici pentru aceste măsuri nu a fost încă întocmit încă un proiect de act normativ, astfel încât, deocamdată, nu se știe care va fi data de la care vor intra în vigoare.

Măsurile fiscale propuse pentru 2025 au un impact bugetar estimat la 9,5 miliarde de lei, conform proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai amplu și vizează creșterea veniturilor bugetare. Impactul de 9,5 miliarde de lei reprezintă o estimare pentru anul 2025, echivalentul a 0,5% din PIB. În 2026, se preconizează un impact mai mare, de 35 miliarde lei (1,71% din PIB).

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News