Premierul Ilie Bolojan a anunțat reforma pensiilor speciale, însă marele impediment îl reprezintă Curtea Constituțională a României (CCR), care a respins alte proiecte de reformă. Măsurile anunțate de Bolojan sunt mult mai dure decât cele din trecut și ar aduce România în rândul statelor cu un sistem de pensii echitabil.
Ce vrea Bolojan pentru pensiile magistraților
Ilie Bolojan a declarat că trebuie să crească vârsta de pensionare pentru magistrați. Două treimi dintre magistrați ies la pensie la 47, 48 și 49 de ani, având o pensie medie netă de 5.000 de euro.
„Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani”, a declarat premierul.
Bolojan vrea ca magistrații să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, după 35 de ani de contribuții la sistemul de pensii. În prezent, vechimea pentru magistrați este de 25 de ani.
Pensionarea anticipată ar putea să se facă abia după împlinirea vârstei de 58 de ani, iar pentru fiecare an pentru care se iese la pensie mai devreme se scade 2% din pensie. Spre exemplu, dacă un magistrat ar ieși la pensie la 58 de ani, ar pierde 14% din valoarea pensiei.
„Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie”, a explicat premierul.
O altă măsură importantă este aceea ca pensia unui magistrat să nu depășească pragul de 70% din ultimul salariu net. O astfel de decizie ar reduce mult pensiile speciale, deoarece în prezent acestea ajung la 100% din salariul net.
CCR a respins alte reforme ale pensiilor speciale
Guvernul Bolojan nu este primul care propune reforma pensiilor speciale ale magistraților, dar vine cu măsurile cele mai dure. Momentan, nu știm când ar urma să crească vârsta de pensionare sau dacă va exista o recalculare a pensiilor speciale deja plătite. Însă este deja cunoscută poziția CCR pe acest subiect, care a respins mai multe reforme ale pensiilor speciale.
În 2023, Curtea Constituțională a stabilit singură că pensiile magistraților reprezintă un „drept constituțional”, deși în Constituție nu este menționat așa ceva. Judecătorii CCR au precizat că pensiile speciale nu pot fi recalculate. Totodată, aceștia au mai arătat că recalcularea pensiilor speciale ar afecta statul de drept și independența justiției.
„Ca principiu, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”, spuneau judecătorii CCR.
Cu astfel de argumente foarte subiective, va fi foarte dificil pentru guvernul Bolojan să treacă de CCR. Magistrații CCR sunt, la rândul lor, beneficiari de pensii speciale. Dacă ar accepta reforma propusă de Bolojan, ar accepta să aibă pensiile și beneficiile reduse. Niciun guvern nu a ridicat vreodată problema conflictului de interese al CCR pe acest subiect.
Tot în 2023, guvernul voia să crească vârsta de pensionare pentru magistrați la 60 de ani, dar în următorii 20 de ani. CCR nu a fost de acord nici cu această măsură și a precizat că este o măsură „distonantă” și „automată”.
„Ca atare, se poate observa că, în prezent, persoanele prevăzute la art. (…) pot beneficia (ipotetic) de pensie de serviciu la vârsta de 47 de ani, însă, în mod distonant față de realitatea normativă existentă, potrivit tabelului se consideră că ieșirea la pensie se realizează începând cu vârsta de 50 de ani, creșterea eșalonată a vârstei de pensionare fiind realizată începând cu această valoare, ceea ce înseamnă o creștere automată a vârstei de pensionare”, explicat Curtea.
De asemenea, magistrații CCR mai precizau că prin creșterea vârstei de pensionare sunt discriminați magistrații, pentru că cei din prezent se pot pensiona la 47 de ani, iar cei mai tineri se vor pensiona la 60 de ani. Tot aceeași curte spunea că nu poate crește automat vârsta de pensionare. Astfel, oricum ar încerca Guvernul să găsească o soluție, CCR interpretează legea astfel încât să blocheze orice reformă a pensiilor speciale.
Motivările CCR au ajuns la un nivel foarte subiectiv, când nu mai are nicio treabă cu Constituția, ci cu protejarea propriilor interese și inventarea unor argumente care depășesc limitele magistraților, precum interpretări pe bază de „raționalitate” sau analizarea unor „ficțiuni juridice”.
„(…) această eșalonare, pe de o parte, pornește de la o vârstă de pensionare care nu își găsește susținerea în normele existente (ipotetic, vârsta de pensionare în sistem începe de la 47 de ani, și nu 50), operând din start cu o ficțiune juridică lipsită de raționalitate”, preciza CCR, în 2023.
În 2024, Curtea a mai decis că este neconstituțională și impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Deși alte state aplică impozitare progresivă, CCR a stabilit că nimeni nu trebuie să se atingă de pensiile lor. Motivul invocat de CCR?
„(…) textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, au motivat judecătorii.
Și astfel s-a blocat o altă măsură care ar fi redus pensiile magistraților, iar judecătorii CCR și-au apărat propriile venituri. Reforma lui Bolojan riscă să se lovească de aceleași motive subiective pe care CCR le inventează pentru a bloca puterea legislativă și puterea executivă.
Cât lucrează magistrații din alte țări
Magistrații din România sunt cei care lucrează cel mai puțin. Comisia Europeană pune presiuni de mai mulți ani pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea pensiilor speciale. Au existat cazuri de pensii speciale mai mari decât salariul. În 2023, s-a luat decizia ca nicio pensie să nu fie mai mare decât salariul din perioada de activitate.
În Italia, vârsta de pensionare a magistraților este posibilă de la 65 de ani și poate ajunge și la 70 de ani dacă persoana respectivă nu are suficienți ani de contribuții. Pensionarea anticipată este posibilă abia după vârsta de 60 de ani, doar dacă au cel puțin 40 de ani de contribuții. În urmă cu doi ani, Italia discuta despre creșterea vârstei de pensionare maximă de la 70 de ani la 72 de ani. În prezent, niciun magistrat nu poate rămâne în funcție după împlinirea vârstei de 70 de ani.
În Germania, vârsta de pensionare a magistraților este de 65 de ani, fără perioadă minimă de contribuții. Cei care vor pensie anticipată o pot cere de la 55 de ani, în cazul femeilor, doar dacă au cel puțin 25 de ani de contribuții, sau 60 de ani, în cazul bărbaților, dacă au cel puțin 30 de ani de contribuții. Magistrații germani pot continua să lucreze până la 70 de ani, dacă doresc acest lucru.
Marea Britanie a mărit vârsta obligatorie de pensionare a magistraților de la 70 de ani la 75 de ani, însă aproape jumătate dintre magistrați încearcă să obțină pensionarea anticipată. În orice caz, nu există magistrați care să se pensioneze mai devreme de 60 de ani.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
