Nicușor Dan, cel de-al cincilea președinte cu puteri depline al României, a trecut borna primelor trei luni ale mandatului său, într-o perioadă extrem de complicată atât pe plan intern, cât și extern. De la numirea guvernului condus de către Ilie Bolojan la lipsa unei echipe complete de consilieri, sau absența unor nominalizări pentru conducerile principalelor servicii de informații ale României, mandatul actualului șef al statului a fost marcat atât de reușite, cât și de aspecte care au stârnit controverse.
Președintele Nicușor Dan a ajuns în funcție după câștigarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, la finalul unei perioade extrem de complicate pentru România, în contextul anulării scrutinului prezidențial din 2024. Evenimentul este probabil unul dintre cele mai controversate din istoria postdecembristă a țării noastre, divizând profund societatea chiar și la mai bine de șase luni de la decizia Curții Constituționale.
Numirea guvernului condus de către Ilie Bolojan
Încă din prima zi a mandatului său, actualul șef al statului s-a confruntat cu o problemă deosebit de importantă: lipsa unui guvern cu puteri depline. Demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de premier, în urma eșecului în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale al lui Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR, a adus România într-o situație fără precedent, în care atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria, se aflau lideri interimari. Date fiind ponderile fiecărui partid în parlament, opțiunile pentru crearea unei majorități moderate erau extrem de limitate, singura variantă care să asigure susținerea necesară pentru aprobarea unui nou guvern fiind crearea unei coaliții între PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale.
Deși consultări informale au avut loc la Palatul Cotroceni încă de pe 26 mai, discuțiile s-au prelungit timp de aproape o lună, date fiind disputele dintre cele patru formațiuni politice pe subiecte precum tipul de premier pe care ar trebui să-l aibă România (politic sau tehnocrat). În cele din urmă, pe 23 iunie s-a reușit obținerea susținerii parlamentare pentru un guvern condus de către Ilie Bolojan, care avea să fie învestit în aceeași zi. Astfel, România avea în sfârșit atât un președinte, cât și un premier cu puteri depline, încheind, în acest fel, pentru moment epoca interimatelor.
Echipă incompletă de consilieri și absența unui purtător de cuvânt
La finalul primelor trei luni de președinte, Nicușor Dan nu a adus multe schimbări în echipa de consilieri, care rămâne totuși incompletă. Dintre cei 11 consilieri din echipa șefului statului, doi activează în Administrația Prezidențială încă din primul mandat al președintelui Traian Băsescu (Delia Dinu și Gabriel-Cristian Pișcociu), cinci fiind cooptați în echipă în timpul conducerii lui Klaus Iohannis (Mariana Costea, Simona-Livia Maftei, Cătălina Galer, Mihai Şomordolea și Lenuța Cobuz), iar trei fiind numiți în funcții în timpul interimatului de președinte al lui Ilie Bolojan (Cristian Diaconescu, Luminița-Teodora Odobescu și Florin-Lazar Vlădică). Astfel, singura persoană nouă intrată în echipa de consilieri a președintelui Nicușor Dan de la preluarea mandatului este Radu Burnete, care activează în cadrul Departamentul de Politici Economice și Sociale.
Într-o conferință de presă organizată pe 4 iunie, Nicușor Dan transmitea că își dorește ca până pe 30 iunie să anunțe cel puțin o parte din echipa sa. La o lună de la termenul stabilit de către el, șeful statului recunoștea că a fost optimist în privința completării echipei de consilieri, dar a asigurat că „administrația funcționează”. În ciuda declarațiilor președintelui, la trei luni de la preluarea mandatului, Nicușor Dan încă nu a numit consilieri în domenii importante, precum afaceri constituționale (în condițiile în care legea fundamentală îi dă dreptul să conteste la CCR legile care îi sunt trimise pentru promulgare), educație, sau sănătate. Astfel, el se bazează în prezent pe sprijinul unor consilieri „moșteniți” în cea mai mare parte de la predecesorii săi la Palatul Cotroceni.
O altă absență notabilă din echipa prezidențială este un purtător de cuvânt. Funcția este vacantă de la finalul primului mandat de președinte al lui Klaus Iohannis, când Mădălina Dobrovolschi a părăsit echipa. De altfel, în timpul celui de-al doilea mandat, fostul șef al statului a fost criticat de multe ori în spațiul public pentru lipsa de comunicare. Numirea unei persoane în această funcție rămasă vacantă timp de peste cinci ani ar întări deschiderea Administrației Prezidențiale către public și către presă, dat fiind că ar exista o persoană al cărui rol este de a fi o punte între președinte și societate, transmițând clar, profesionist, rapid și coerent mesajele șefului statului. În plus, un purtător de cuvânt ar putea informa mult mai bine cetățenii României despre acțiunile lui Nicușor Dan, în condițiile în care acesta a recunoscut încă din timpul campaniei electorale că nu excelează în această privință.
Funcții vacante la conducerile SRI și SIE. SPP are aceeași conducere de 20 de ani
O altă nereușită până în acest moment a președintelui Nicușor Dan este rezolvarea problemei conducerilor a trei dintre principalele servicii ale României: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază. SRI nu mai are un director civil încă din iulie 2023, atunci când Eduard Hellvig și-a dat demisia. În cei doi ani care au trecut de atunci serviciul a fost condus interimar de către generalul Răzvan Ionescu. Este o situație fără precedent în istoria României ca SRI să nu aibă un conducător numit de către parlament la propunerea președintelui pentru o perioadă atât de mare, fiind pus sub semnul întrebării controlul civil asupra acestui serviciu de informații cu puteri foarte mari și care este condus de peste doi ani de către un militar.
În privința SIE, șeful statului declara la începutul lunii iunie că dorește înlocuirea lui Gabriel Vlase. Demnitarului i-a fost solicitată demisia în spațiul public după ce a ieșit la iveală că în perioada alegerilor prezidențiale din 2024, care aveau să fie anulate de către CCR, a călătorit la Abu Dhabi la bordul unui avion închiriat, pentru a asista la marele premiu de Formula 1. Nicușor Dan este așteptat să ofere mai multe informații și în privința viitorului șefului SPP, Lucian Pahonțu, care ocupă funcția din 2005, din timpul primului mandat de președinte al lui Traian Băsescu. Deși a fost trecut în rezervă anul trecut de către Klaus Iohannis, el a rămas la conducerea serviciului care asigură protecția principalilor demnitari ai statului român, stârnind controverse cu privire la oportunitatea menținerii lui într-o funcție atât de importantă pentru o perioadă atât de îndelungată de timp. Dacă în privința SIE Nicușor Dan a fost categoric că își dorește schimbarea conducerii, el a transmis că dorește doar efectuarea unei evaluări a activității lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, fără să ia în calcul numirea unei noi persoane în locul lui.
Controversele cu privire la numirile din justiție
Nu doar lipsa de acțiune în ceea ce privește numirile în serviciile de informații reprezintă o controversă în privința președintelui Nicușor Dan, ci și deciziile luate în legătură cu domeniul justiției, care vor avea efecte pe termen lung. În cadrul negocierilor pentru formarea cabinetului condus de către Ilie Bolojan șeful statului a eșuat să impună numirea unui ministru reformist al justiției. Astfel, Radu Marinescu, un avocat care în trecut a apărat persoane acuzate de fapte grave, precum Lia Olguța Vasilescu, primara Craiovei, care a fost urmărită penal pentru fapte de corupție, sau Alex Bodi, acuzat de trafic de persoane și proxenetism, și-a păstrat funcția pe care a deținut-o și în cadrul celui de-al doilea guvern condus de către Marcel Ciolacu.
Astfel, în viitor, Nicușor Dan se va confrunta cu probleme la numirea șefilor principalelor parchete din România (Parchetul General, DNA și DIICOT), dat fiind că ministrul justiției este cel care face propunerile pentru funcțiile de conducere, având, drept urmare, o influență foarte mare asupra procesului de nominalizare, iar președintele doar semnează decretele de numire în funcție. În aceste condiții, nu poate fi exclus ca în viitor să apară conflicte între Nicușor Dan și Radu Marinescu din cauza persoanelor propuse să conducă aceste parchete deosebit de importante. O altă controversă legată de sistemul de justiție este decizia șefului statului de a semna decretul de numire în funcția de președintă a Înalte Curți de Casație și Justiție a Liei Savonea, considerată unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul judiciar și lidera grupării antireformiste din CSM în timpul apartenenței la acest forum.
Asociația profesională a procurorilor „Inițiativa pentru Justiție” îi ceruse lui Nicușor Dan să sesizeze CCR privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între parlament și autoritatea judecătorească, în condițiile în care CSM a declanșat prematur procedura de desemnare a președintelui ICCJ, încălcând astfel prevederile legale. Procedura de numire în funcție poate fi declanșată cu maximum 60 de zile anterior datei la care aceasta urmează a se vacanta, deci nu mai devreme de 16.07.2025. Totuși, CSM a început demersurile pe 19.05.2025, cu aproape două luni înainte de termenul impus de lege.
În ciuda apelurilor publice de a nu semna decretul de numire a Liei Savonea în funcție, dat fiind modul în care s-a făcut acest lucru, Nicușor Dan a declarat că va aproba documentul întrucât consideră neîntemeiate sesizările primite. El nu avea pârghii juridice pentru a împiedica preluarea de către aceasta a funcției de președintă a ICCJ. Potrivit relatărilor pe surse din presă, șeful statului a încercat să o convingă să renunțe la șefia instanței, dar nu a reușit. Tot în materie de justiție, președintele a decis numirea în funcția de judecător la CCR a profesorului Dacian Cosmin Dragoș de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană, încheiat în 2024 cu o victorie a țării noastre împotriva companiei Gabriel Resources din Canada. Nominalizarea lui Nicușor Dan a contrastat puternic cu cea a senatului, care l-a numit în funcție pe Mihai Busuioc, acuzat că nu îndeplinește cerința constituțională privind vechimea de minim 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
