VIDEO Guvernul Bolojan a adoptat pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare. Pachetul pe administrație a fost amânat

Sursa foto: Facebook - Guvernul României

Guvernul Bolojan aprobă, vineri, noile măsuri fiscale din pachetul 2. Acestea au fost împărțite în 6 legi pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, la începutul săptămânii viitoare. Proiectul privind reforma pensiilor magistraților a fost modificat după ședința cu observații Consiliului Economic și Social. Modificările însă nu vizează reglementările principale ale proiectului, precum perioada de tranziție de 10 ani până când magistrații vor fi obligați să iasă la pensie la 65 de ani și valoarea pensiei echivalentă cu 70% din venitul net.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat vineri, după ședința de Guvern, că doar 5 pachete de măsuri au fost adoptate în Executiv iar Pachetul privind administraţie publică urmează să fie discutat duminică. Premierul şi-a exprimat speranţa că întregul pachet doi va fi adoptat până la finalul săptămânii viitoare.

Bolojan a prezentat proiectul privind pensiile magistraților, care se numără printre proiectele adoptate vineri.

„Acest proiect de lege rezolvă 2 din cele 3 probleme majore de eficiență și echitate ale domeniului, respectând independența justiției. Fiind conștienți de importanța magistraturii, nu putem evita acumulările negative.

Prima este pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale care nu mai poate continua. Când ai 48 de ani, poți să asiguri pentru mulți ani servicii publice pentru cetățenii țării, iar acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, până la 65 de ani, și acordă o perioadă de tranziție, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani.

Al doilea aspect rezolvat prin acest proiect este valoarea pensiei în magistratură. Am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri, nici în România, nici în țările UE, adică valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Astăzi, o pensie medie în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550–600 de euro, cât este în România. În formula propusă, pensia nu va putea depăși 75% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum este cea mai mare pensie din categoriile profesionale din România, dar este mult mai echitabilă.

A treia componentă nerezolvată de acest pachet este un sistem de salarizare clar, pentru că, pe actualul sistem interpretabil, am avut peste 23.000 de procese intentate de magistrați pe salarii și discriminare, inechități, calcule procentuale. S-a ajuns ca statul să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și mai sunt încă aproximativ tot atâtea sume care trebuie achitate. E nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile, dar să nu mai genereze procese în cascadă și să creeze impredictibilitate.

Vrem, la finalul zilei, să trimitem Parlamentului proiectul și se va stabili o agendă de amendamente și apoi susținerea proiectelor în Parlament”, a declarat prim-ministrul.

UPDATE: S-a terminat ședința de guvern. În scurt timp, briefing la finalul ședinței de guvern susținut de premierul Ilie Bolojan, ministrul Sănătații, Alexandru Rogobete, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, șeful Cancelarie Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Reforma administrației locale, amânată până duminică / Necesită clarificări în coaliție

UPDATE 18:13 Surse din cadrul ședinței de Guvern au declarat că reforma administrației locale nu va fi adoptată vineri seara. Potrivit surselor citate există mai multe probleme în legătură cu actul normativ. Ministerul Justitiției a dat aviz cu observații de zeci de pagini.

Sursele citate susțin că discuția este una politică și că va fi convocată o ședință de Coaliție duminică pentru a se discuta despre concedierile din primării, după ce funcționarii au intrat în grevă.

Proiectul cuprinde mai multe prevederi importante printre care tăierea a 40.000 de posturi din administrația publică locală și centrală.

UPDATE 18:13 Ședința de guvern pentru adoptarea Pachetului II de măsuri fiscale a început la ora 18:00, confirmă surse politice guvernamentale.

Ședința de Guvern, reprogramată de 3 ori

UPDATE 16:50 O nouă reprogramare, pentru ora 18:00 a ședinței de guvern.

Guvernul a publicat și agenda ședinței:

PROIECTE DE LEGI

  1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
  2. PROIECT DE LEGE privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
  3. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
  4. PROIECT DE LEGE privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome
  5. PROIECT DE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
  6. PROIECT DE LEGE pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative

PROIECTE DE ORDONANȚE

  1. PROIECT DE ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

UPDATE 15:35 Surse guvernamentale au precizat pentru Gândul că ședința de Guvern a fost reprogramată pentru ora 17:00.

De asemenea, ședința CES a fost suspendată, deoarece nu exista avizul Ministerului Justiției pentru proiectul de reformă a administrației locale.

Sindicatele și patronatele, nemulțumite după discuțiile din Consiliul Economic și Social

UPDATE 14:30 După întâlnirea care a durat aproximativ două ore, reprezentanții sindicatelor și patronatelor au ieșit nemulțumiți de măsurile incluse în al doilea pachet de măsuri menite să reducă deficitul bugetar.

Premierul Ilie Bolojan a participat vineri la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Tot astăzi, urmează ca Guvernul să adopte al doilea pachet de măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget.

Bogdan Șchiop, preșesintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație, reclamă faptul că a asistat la „închiderea și practic cea mai mare politizare a administrației publice din România”.

40 de mii de bugetari dați afară, echivalează cu subvențiile pentru partide 

Șchiop că le-a transmis reprezentanților Guvernului că la economiile pe care le preconizează, 2.5 miliarde de lei, se adaugă plata șomajului, iar contribuțiile la asigurările sociale vor fi diminuare.

„În consecință cred că prin 40.000 de oameni dați afară se face o economie echivalentă cu suma care a fost virată partidelor politice din 2024 până în mai 2025, adică un miliard patru sute de milioane de lei”, a spus liderul FNSA.

„Ușor-ușor se stabilizează”

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, spune că întâlnirea de la Guvern a fost mai mult de informare. El a cerut introducerea unor criterii de transparență pentru persoanele care ocupă funcții publice și ca pentru numirile politice să existe contracte pe perioadă determinată.

„Vii cu omul politic care este ales sau este pus în funcție, pleci odată cu el. Nu rămâi, te muți în stânga sau în dreapta și umpli schema”, a spus Costin.

Întrebat despre cine este cel mai afectat de cele două pachete fiscale, Dumitru Costin spune că lucrurile sunt amestecate: „Discutăm de măsuri care afectează locuri de muncă, și nu puține, în sectorul public. Premierul chiar spunea că nu e nicio problemă, că cei disponibilizați își vor găsi foarte repede locuri de muncă la privat”.

„Pe pachetul doi sunt și măsuri care vizează zona publică și măsuri pe zona de sănătate publică, ușor-ușor se stabilizează. La fel ca de fiecare dată primii care vor deconta sunt cetățenii de rând”, a declarat Costin.

Nemulțumiri din partea grefierilor 

Când vine vorba de proiectul care vizează pensiile de serviciu, Cătălin Trăistaru, reprezentant al grefierilor și personalului auxiliar, a spus că a solicitat retragerea proiectului de lege pentru modificarea condițiilor de pensionare.

Proiectul de lege care reduce la 70% din venitul net al pensiilor de serviciu, afectează pensiile personalului auxiliar și al grefierilor.

„Pensia rezultată va fi mai mică decât cea pe contributivitate. Premierul a arătat că va merge înainte cu acest proiect de lege în Parlament”, a spus Trăistaru.

Ei vor cere de asemenea etapizarea vârstei de pensionare, cuantumului pensiei și actualizarea pensiei de serviciu.

Cătălin Trăistaru a amintit și de protestele magistraților și a spus că vor analiza dacă se justifică sporirea formelor de protest pentru că „Guvernul încă nu se apleacă asupra problemelor reale din sistem – ridicarea vârstei de pensionare va face ca pensionarea colegilor mei grefieri să se amâne cu 10 ani, având în vedere că se crește și vechimea la 35 de ani”.

„E nevoie de mai mult dialog”

Dan Șucu, reprezentant al patronatelor, spune că discuția cu premierul a fost clarificatoare și apreciază „faptul că se luptă în mod serios cu evaziunea fiscală”.

Sterică Fudulea, prim-vicepreşedintele IMM România, a declarat că a scos în evidență faptul că e nevoie de mai mult dialog pentru a lucra mai intens pe propuneri.

Întrebat dacă premierul le-a spus care e impactul acestor măsuri, Fudulea a spus că „nu ni s-a comunicat acest lucru, nici măcar nu știm care este impactul primelor pachete, probabil că e prea devreme”.

Mai mult, spune Fudulea, premierul le-a sugerat reprezentanților sindicatelor și patronatelor să trimită amendamentele către parlamentari.

„Sistemul educațional e cel mai lovit”

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că i-a reproșat premierului faptul că sistemul educațional e cel mai afectat de măsurile incluse în pachet.

„I-am reproșat premierului faptul ca ne așteptam în pachetul doi să se renunțe la o serie de măsuri din educație pentru că așa cum se prezintă lucrurile în momentul de față, acest sistem este cel mai lovit. I-am spus premierului”, a declarat Hăncescu.

El spune că  în urma comasării unor școli, vor exista copii care o să meargă pe jos, distanțe considerabile până la școală: „Asta nu mai este management. Pentru ce economiseşti? 300 de lei?”.

Liderul FSLI spune că protestele profesorilor vor continua și că anul școlar „va începe în fața Palatului Victoriei, Palatului Cotroceni”. El a continuat prin a spune că în prima zi de școală se așteaptă ca 30.000 de cadre didactice să iasă în stradă, în București și în restul țării.

Decizia finală privind declanșarea grevei generale va fi luată după ce profesorii se întorc în cancelarii, a precizat Hănescu. Sindicaliștii au amenințat în ultimele săptămâni că vor boicota începutului anului școlar ca semn de protest pentru măsurile privind educația din primul pachet.

SURSE: Ședința de Guvern, programată vineri la ora 14:00 sau 15:00

UPDATE 12:56 Ședința CES este în desfășurare de mai bine de 20 de minute. Surse guvernamentale spun pentru Gândul că pachetul 2 de măsuri fiscale și administrative va fi adoptat vineri, într-o ședință extraordinară ce va avea loc la ora 14:00 sau 15:00, în funcție de sosirea avizelor CES.

Știrea inițială Înainte de ședința de Guvern, pachetul legislativ este analizat în cadrul Consiliului Tripartit, care reunește sindicatele și patronatele, de la ora 10:00. Ulterior, la 12:30, Consiliul Economic și Social se întrunește pentru a emite avizele necesare. După ora 14:00 este programată ședința de Guvern, urmată de o conferință de presă susținută de premierul Ilie Bolojan. Asumarea răspunderii în Parlament este programată pentru luni.

Temându-se că întregul pachet de măsuri de austeritate ar putea fi declarat neconstituțional, liderii Coaliției au decis să-l împartă în șase acte normative distincte, fiecare dedicat unei reforme. Această strategie deschide posibilitatea ca Opoziția să depună șase moțiuni de cenzură.

Șase pachete mai mici de austeritate în Pachetul 2

Ceea ce numim generic al doilea pachet de austeritate va include un proiect de lege pentru reforma administraţiei locale, un proiect separat pentru reforma companiilor de stat, un alt proiect pentru pensiile speciale ale magistraţilor, un alt proiect pentru măsurile fiscale care vor fi aplicate companiilor şi multinaţionalelor, un proiect care prevede reforma în domeniul sănătăţii şi de asemenea proiectul de reformă în cadrul autorităților de reglementare ANRE, ASF și ANCOM. Când premierul Ilie Bolojan va veni luni în faţa Parlamentului îşi va angaja răspunderea de 6 ori pe 6 proiecte separate.

Măsurile-cheie din Pachetul 2

Printre măsurile-cheie din Pachetul 2 se numără creşterea impozitelor pe case şi maşini, tăierea a peste 40.000 de posturi din administraţia locală, 25% din angajaţii din primării şi 20% din cei din prefecturi ar urma să fie eliberaţi din funcţii, salariile celor mai bine plătiți bugetari, între 10 şi 15.000 de euro pe lună, cei de la ASF, ANRE și ANCOM vor scădea cu 30%, iar instituțiile trebuie să-și reducă personalul cu până la 30% până la final de an; numărul şefilor din companiile de stat va fi redus, dar măsura nu se va aplica în consiliile de administraţie unde au fost făcute deja selecţii, apare o taxă de 25 de lei pe coletele care vin din afara Uniunii Europene, obligativitatea firmelor de a avea cont bancar şi creşterea capitalului social diferenţiat, în funcţie de cifra de afaceri a companiei. Pe ultima sută de metri, coaliţia a decis ca impozitul pe câştigul din criptomonede să crească la 16%. Reducerile nu vizează ministerele şi nici instituţiile din subordine care ar fi trebuit să fie comasate. Iar interzicerea cumulării pensiei cu salariul la stat a fost scoasă din pachet.

Ce urmează după asumarea răspunderii

Premierul Bolojan a lăsat de înțeles că ar putea demisiona dacă reformele asumate vor fi blocate. Conform Constituției, opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură după ce Guvernul își angajează răspunderea în Parlament. Întrucât pachetul de reforme a fost împărțit în șase proiecte de lege distincte, opoziția poate iniția până la șase moțiuni de cenzură, câte una pentru fiecare proiect adoptat fără dezbatere parlamentară. Dacă moțiunile sunt respinse și legile trec, opoziția are opțiunea de a sesiza Curtea Constituțională cu șase contestații separate. În cazul în care o moțiune de cenzură este respinsă, proiectul de lege în cauză este considerat automat adoptat.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: