Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre creșterea vârstei de pensionare, deși românii sunt printre ultimii când e vorba de speranța de viață. Creșterea vârstei de pensionare nu trebuie impusă doar pentru a acoperi necesarul de forță de muncă, pentru că altfel cetățenii riscă să muncească până la moarte și să nu mai vadă niciodată pensia.
„Gândiți-vă că generațiile noastre, care sunt de 400.000-500.000 de oameni într-un an de zile, vor ieși la pensie peste 10 ani, iar în spate vin generații de 200.000 și practic, dacă nu creștem vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Speranța de viață, a treia cea mai scăzută
Românii trăiesc foarte puțin în comparație cu cetățenii din Vest, iar acest lucru are un impact și asupra economiei. Speranța de viață în România este de 76,6 ani, potrivit datelor Eurostat din 2023. Mai puțin decât noi trăiesc doar bulgarii și letonii.
Statele din Vestul Europei au o speranță de viață mult mai mare: Spania 84 de ani, Italia 83,8, Suedia 83,4, Franța 83,1, Germania 81,2. Acest lucru le permite să aibă și o perioadă de activitate pe piața muncii mult mai mare decât românii.
Un francez se bucură de pensie 20 de ani, românul doar 11
Românii sunt dezavantajați și când e vorba de perioada de viață în care se pot bucura de pensie. Chiar dacă românii trăiesc mai puțin decât cei din Vest, când e vorba de vârsta de pensionare sunt aproape la fel.
Vârsta de pensionare standard în România este de 65 de ani, dar speranța de viață a bărbaților români este mai mică decât media pe țară. Un bărbat român trăiește în medie 71 de ani, adică se bucură de pensie doar 6 ani. Dacă e să calculăm în funcție de media speranței de viață, un cetățean român se bucură de pensie 11,6 ani.
Un francez iese la pensie la 64 de ani și ținând cont de speranța de viață de 83,1 ani, va avea aproape 20 de ani de pensie, dublu față de un român. Un italian iese la pensie la 67 de ani și îi rămân 16,8 ani de pensie până la moarte, cu 5 ani mai mult decât un român.
Faptul că statele din Vestul Europei își cresc vârsta de pensionare nu înseamnă că și România ar trebui să o facă. Cetățenii români sunt deja foarte dezavantajați în comparație cu cei din Vestul Europei, care au o speranță de viață mult mai mare și se bucură mai mulți ani de pensie.
Românii, deja bolnavi la 58 de ani
Pentru ca muncitorii să fie activi pe piața muncii până la o vârstă mai înaintată, aceștia trebuie să aibă și o speranță pentru o viață sănătoasă. Dacă cetățenii încep să aibă probleme de sănătate prea devreme, nu mai pot fi apți pentru piața muncii, iar datele Eurostat arată fix acest lucru.
La naștere, o femeie din România are o speranță de viață sănătoasă de 59,3 ani, iar un bărbat doar 58,7 ani. Adică de la aceste vârste încep să aibă probleme de sănătate. Alte 6 state UE au speranțe de viață sănătoasă mai mici decât România.
Spre exemplu, femeile din Olanda au la naștere o speranță de viață sănătoasă de doar 56,3 ani, însă bărbații ajung la 60,7 ani. Totuși, speranța de viață în Olanda ajunge la 81,7 ani, ceea ce înseamnă că sistemul de sănătate este eficient și îi ajută să-și rezolve problemele și să-și prelungească viața. Chiar dacă muncitorii dezvoltă probleme, nu trebuie înlocuiți de pe piața muncii, pentru că se pierde experiența acestora, ci trebuie ajutați să aibă o viață sănătoasă, prin diferite programe de sănătate.
România, ultima în UE cu cheltuielile pentru sănătate
Pentru ca populația să fie aptă pentru muncă pe o perioadă lungă de timp statul român trebuie să le asigure un sistem de sănătate performant, care să-i ajute să-și trateze problemele de sănătate. Nu este cazul României, ultima în UE când e vorba de cheltuieli pentru sănătatea cetățenilor.
În 2021, în timpul pandemiei, doar 6,5% din PIB era destinat pentru sistemul de sănătate, în prezent a coborât la 5,5%, în timp ce media UE este de 11%. O diferență uriașă care arată incapacitatea statului de a-i ajuta pe cetățeni să aibă o viață mai lungă și fără probleme de sănătate.
România este primul stat din UE când e vorba de rata mortalității evitabile, adică acele probleme care pot fi tratate ușor:
„În 2020 au fost înregistrate 358 de decese evitabile la 100 000 de locuitori, număr aproape dublu față de media UE (180 la 100 000 de locuitori)”, arată datele UE.
Mortalitatea cauzată de cancer este peste media UE, mai ales din cauza lipsei unui program de screening care să identifice cancerul la timp. Mulți bolnavi ajung prea târziu la medic și sunt condamnați la moarte, pentru că statul nu investește în prevenire.
Toate aceste date sunt importante pentru piața muncii, chiar dacă aparent nu au nicio legătură. România are nevoie de o populație sănătoasă pentru a prelungi perioada de activitate pe piața muncii. Dacă românii la 50-60 de ani au deja probleme grave, după cum arată statisticile, aceștia nu mai pot continua să lucreze deoarece sistemul de sănătate nu este performant. Statul român pierde o importantă forță de muncă pentru că nu investește suficienți bani în sănătatea cetățenilor săi.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
