Un nou barometru realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro scoate la iveală un tablou complex al valorilor societății românești. Potrivit sondajului, aproximativ 60% dintre români împărtășesc o viziune hibridă, care combină intervenționismul economic – specific stângii tradiționale – cu reflexe de conservatorism cultural – specifice dreptei tradiționale.
„Această combinație poate explica parțial adeziunea populației la reprezentări politice specifice populismului conservator”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.
Românii preferă intervenția statului în economie
Datele arată că 61,3% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime. Tendința este chiar mai puternică în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, unde ideea de protecție și redistribuire socială este dominantă.
Deși România se află astăzi la un nivel de dezvoltare economică net superior perioadei de acum 20–30 de ani, percepția socială este marcată de inegalitatea în distribuția avuției, sentimentul de insecuritate socială, inflație și crizele economice recente. În acest context, securitatea socială și protecția devin priorități în fața eficienței pieței.
Conservatorism cultural versus progres și modernizare
Pe dimensiunea culturală, 58,3% dintre români optează pentru tradiție și păstrarea valorilor naționale, comparativ cu 36,7% care aleg progresul și adaptarea la schimbările moderne. Analiza arată o polarizare clară între generații și niveluri de educație: tinerii și cei cu studii superioare se orientează în majoritate spre progres și modernizare, în timp ce grupele de vârstă mai înaintate și locuitorii din mediul rural privilegiază tradiția.
O societate polarizată între stabilitate și schimbare
Potrivit lui Ștefureac, aceste opțiuni reflectă o societate aflată la intersecția dintre două lumi: pe de o parte, orientarea către securitate și stabilitate, pe de altă parte, presiunea spre schimbare și modernizare.
Această polarizare generațională și educațională are potențialul de a alimenta clivaje politice și culturale pe termen mediu. În prezent, domină reflexele conservatoare, dar faptul că aproape patru din zece români susțin progresul și modernizarea – mai ales în rândul tinerilor din mediul urban și al celor cu educație superioară – sugerează că România ar putea evolua în timp spre mai multă deschidere.
„Subiectul este unul cu profunde implicații pentru viitorul României și necesită cercetări aprofundate”, subliniază Ștefureac.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
