PAS, partidul Maiei Sandu, a câștigat alegerile parlamentare la Chișinău, iar parcursul european al Republicii Moldova va continua, în pofida marilor provocări ce o așteaptă. Un fost ministru moldovean și un politolog de talie mondială, decorat de statul francez, explică, pentru „Adevărul”, care ar trebui să fie orizontul de așteptări în privința integrării europene a Republicii Moldova.
Visul european continuă în Republica Moldova, grație faptului că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu a obținut o nouă majoritate în Legislativ. De acum, moldovenii sunt și mai ambițioși. După ce au reușit să dejoace planurile perfide ale Kremlinului de a arunca țara înapoi în haos, la picioarele Federației Ruse, Chișinăul vrea să încheie procesul de integrare europeană chiar până la următoarele alegeri, în 2030. E un proiect ambițios, dar care, speră pro-occidentalii din țara vecină, stă în picioare.
Politologul Sergiu Mișcoiu, expert de prim rang și decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și Universitatea Paris-Est Créteil, consideră că optimismul Chișinăului poate constitui combustibilul pentru ca Republica Moldova să se autoîntreacă și să fie admisă în Uniunea Europeană. Există totuși și un „dacă” și un „dar”.
Când ar putea Republica Moldova să devină parte a UE
„Termenul de 5-6 ani nu este deloc nerealist. Dacă Moldova negociează bine și face termene cum trebuie, dar și dacă, mai ales dacă situația geopolitică va fi de așa natură încât să permită asta, nu văd de ce nu. Când spun acest lucru mă refer la faptul că pentru ca Moldova să reușească va fi nevoie să nu mai avem, de exemplu, un război și în Republica Moldova. Sau să nu avem o catastrofă în Estul Europei. Dacă se evită aceste catastrofe, atunci cred că există o bună doză de realism în avansarea unor termeni de acest tip între 5-6, hai să zic 5 și 10 ani”, spune profesorul clujean.
Cunoscutul politician moldovean Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării și Transporturilor în țara sa, este convins că Republica Moldova se poate integra complet în Uniunea Europeană până în 2030.
„Putem să fim optimiști, putem să sperăm că vom parcurge repede drumul integrării, chiar dacă nu va fi simplu. Eu cred că în următorii 4-5 ani noi vom vedea Republica Moldova în componența Uniunii Europene, fiindcă evenimentele ne grăbesc. Totul ne grăbește și Uniunea Europeană înțelege că nu poate lăsa Republica Moldova în zona de influență a Rusiei. Și cred că se va întâmpla acest lucru, că vom deveni curând parte a Uniunii Europene, chiar dacă Republica Moldova nu este pregătită pe deplin să adere la Uniunea Europeană, dar poate recupera pe parcurs. Pentru că este mult mai bine ca Republica Moldova să fie o zonă controlată din Uniunea Europeană decât de Rusia”, spune Șalaru.
România, cel mai important aliat pentru Chișinău
În ce privește felul în care România a înțeles să ajute Republica Moldova, Anatol Șalaru are numai cuvinte de laudă. În opinia sa, România a făcut cele mai multe pentru Republica Moldova dintre toate statele bine intenționate.
„Eu cred că România a făcut mai mult decât i s-a cerut și i-a făcut mai mult decât au așteptat unii. Republica Moldova întotdeauna a avut doi miniștri de externe, a avut doi președinți, a avut doi prim-miniștri, fiindcă România întotdeauna a fost avocatul nostru și a fost alături de noi”, punctează Șalaru.
Sergiu Mișcoiu are așteptări mai mari din partea României și spune că Bucureștiul va trebui să sprijine și mai mult Republica Moldova, pe toate planurile.
„România, în primul rând, a învățat de la Republica Moldova ce înseamnă să demanteleze niște rețele ostile statului lucrând cu colegi din diverse structuri internaționale, reprezentanți ai serviciilor unor state prietene. Am învățat ce înseamnă să pui piciorul în prag unei tentative de destabilizare. De asta, cred că e o valoare adăugată a experienței moldovenești care poate și-a plecat în România. Dar pentru a servi Republica Moldova, România ar trebui să joace mult mai serios rolul de purtător de cuvânt în Europa al Republicii Moldova, aducând bani pentru Moldova, aducând sprijin logistic, făcând de fapt din integrarea europeană a Republicii Moldova un obiectiv care să fie consonant cu obiectivul de țară al României”, subliniază el. Pe de altă parte, România va trebui să susțină Republica Moldova pentru ca cele două state să fie parte a aceleiași Uniuni Europene, iar prin asta să fie ca un singur stat, cu interese comune și aliați importanți.
Cum trebuie privit rezultatul de la Chișinău
În ce privește rezultatul alegerilor din Republica Moldova, deși PAS a câștigat majoritatea, Sergiu Mișcoiu nu se culcă pe o ureche. Războiul invizibil din sânul acestei țări va continua, dar pro-occidentalii au câștigat câteva bătălii extrem de importante.
„Desigur că rezultatul nu este la fel de mulțumitor. Dar atunci au fost condiții cu totul speciale și o aveam pe Maia Sandu care avea o influență covârșitoare asupra întregului spectru politic, aleasă pentru prima oară recent. Acum însă suntem într-un caz foarte diferit. Partidul PAS a fost la guvernare, s-a erodat, la fel și președinta Maia Sandu. Și dată fiind situația actuală, în contextul în care suntem, cu eforturile enorme ale Rusiei pentru a câștiga aceste alegeri, putem spune că în aceste condiții rezultatul este unul excepțional, unul nesperat”, consideră Mișcoiu.
Chiar dacă sondajele anunțau că pro-europenii și pro-rușii porneau de pe poziții sensibil egale, lucrurile s-au schimbat pe parcurs. Sergiu Mișcoiu explică secretul acestei victorii a PAS.
„Dezechilibrul major s-a produs în ultimele zile, în special în ultimele șapte zile, când această conspirație rusească a fost dejucată. Și pentru că mulți moldoveni care poate ar fi fost tentați să voteze cu Blocul Patriotic au realizat că sunt victimele unor operațiuni de manipulare grosieră. Deși anumiți alegători au votat cu alte partide, a fost posibil, de exemplu, ca partidul inventat de domnul George Simion să facă pragul electoral să ajungă în Parlament, lumea s-a îndepărtat de filonul cel mai dur, cel mai grosier și cel mai neosovietic. Adică acest bloc avea mai multe ramificații și beneficia de sprijin din partea posturilor media rusești și filorusești și putea să aibă un rezultat apropiat de PAS dacă nu se întâmplau toate aceste evenimente din ultimul timp”, explică profesorul Sergiu Mișcoiu.
Caz special pentru Igor Dodon
Pe de altă parte, chiar și politicieni precum Igor Dodon au rulat la turație redusă, ceea ce a făcut ca tabăra pro-rusă să aibă de pierdut.
„A fost și o lipsă de combat, cel puțin după valul de arestări din Moldova din partea lui Dodon. Nu era atât de convins că dorește puterea, nu fiindcă nu și-ar dori puterea în sine, ci pentru că știa că dacă și-ar dori puterea și va ajunge la putere va trebui să facă pentru Rusia o serie de lucruri la care s-a angajat și unele la care nu s-a angajat și care ar putea să-i fie extrem de dăunătoare pe plan personal. Pentru că ar fi fost considerat un gropar al Republicii Moldova. Pentru Dodon, cel puțin, s-a văzut că nu a fost foarte implicat chiar și cu chemările la proteste. Modul în care s-au desfășurat protestele acestea, cu puțini oameni, totul a arătat că nu mai are aceeași putere, nu mai are implicare. De fapt, oamenii săi au fost ridicoli. Era clar că era un non-combat pe ultima sută de metri”, punctează Sergiu Mișcoiu.
În schimb, susținătorii fanatici ai Federației Ruse digeră cu greu acest eșec. Înfrângerea lor e cu atât mai grea cu cât au pierdut la finele anului trecut și prezidențialele, iar perspectivele lor nu sunt cele mai roz, din punctul lor de vedere. „Cei care sunt într-adevăr frustrați, mediile ultra-pro-sovietice din Republica Moldova sunt altceva decât fostul președinte al Republicii. Dodon poate fi și el supărat, dar cel mai probabil lui chiar îi convine pe undeva că s-a întâmplat asta. Ar fi fost prea mult până și pentru el să facă ceea ce ar fi fost obligat să facă de la Moscova, dacă ar fi câștigat alegerile”, mai spune profesorul Sergiu Mișcoiu.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News