„În lipsa măsurilor de corecţie din acest an, după cum indică execuţia bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal.
Documentul a fost emis în contextul în care guvernul operează prima rectificare bugetară din acest an. De obicei, rectificarea are loc la jumătatea anului, după ce realitatea din teren se loveşte de proiecţia bugetară de la început de an. Cu alte cuvinte, guvernul face un buget la început de an în care alocă venituri şi cheltuieli fiecărei instituţii. La jumătatea anului se trage linie şi instituţiei care nu a cheltuit banii alocaţi, fie că este vorba de un minister, agenţie sau serviciu, i se taie cheltuielile şi se acestea se realocă instituţiilor care deja au depăşit bugetul alocat.
România trece printr-o criză bugetară din cauza căreia guvernul Bolojan a venit deja cu mai multe creşteri de taxe, dintre care cea mai notabilă este majorarea de TVA de la 19% la 21%. Cu toate acestea, remarcă Daniel Dăianu, criza bugetară este provocată tocmai de guvern. Ce nu spune Dăianu este, însă, că, dacă criza bugetară este provocată de guvern, nota de plată revine cetăţenilor.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudenţe mari în gestionarea finanţelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creşteri de cheltuieli permanente (salarii, pensii, dobânzi – n. red.)”.
Dăianu mai subliniază că îngheţarea salariilor şi pensiilor nu a avut niciun efect în termeni practici.
„Îngheţarea salariilor bugetarilor şi non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creşterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simţit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creşterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii şi salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflaţia erodează din ponderea acestora în PIB.”
Dăianu mai spune ce a evocat şi Gândul într-o analiză publicată marţi: măsurile fiscale ale guvernului, adică majorările de taxe, nu au avut niciun efect asupra deficitului bugetar în execuţia bugetară din august, cea mai recentă publicată. Efectele majorărilor de taxe, conform economistului, ar urma să aibă un efect mai mare din septembrie şi, mai ales, începând cu 2026.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influenţând execuţia bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă faţă de valorile foarte ridicate din anii anteriori.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
