Europarlamentarul Vasile Dîncu a atras atenția, în plenul Parlamentului European, asupra rolului major pe care marile platforme online și algoritmii acestora îl joacă în amplificarea ingerințelor externe în procesele democratice. Intervenția a avut loc în cadrul unei dezbateri dedicate activității Comisiei speciale pentru „Scutul democrației europene”.
„Marile platforme online și algoritmii acestora joacă un rol central în amplificarea ingerinței externe, prin distribuirea coordonată de mesaje, activarea rețelelor automate și stimularea polarizării, cu efecte directe asupra alegerilor, participării electorale și încrederii în instituții”, a declarat Vasile Dîncu.
Acesta a vorbit din perspectiva României și a statelor de pe flancul estic al Uniunii Europene, subliniind că pentru aceste țări fenomenul nu reprezintă un scenariu ipotetic, ci o realitate cotidiană.
„Pentru noi, pentru est-europeni, acest subiect nu este teoretic și nu ține de scenarii viitoare. Este o realitate zilnică”, a spus europarlamentarul, enumerând printre riscuri alegeri influențate din exterior, mesaje coordonate distribuite masiv și rețele automate active înainte, în timpul și după campaniile electorale.
Dîncu a atras atenția și asupra modului în care algoritmii platformelor digitale amplifică emoții negative, frica și divizarea socială. „Marile platforme online decid ce ajunge la cetățeni, ce devine vizibil ori ce dispare. Iar aceste decizii sunt prezentate drept tehnice. În practică, însă, ele produc efecte politice directe”, a afirmat acesta, menționând impactul asupra agendei publice, participării electorale și încrederii în instituții.
Potrivit europarlamentarului, statele aflate la granița Uniunii Europene sunt mai vulnerabile deoarece dispun de o capacitate instituțională mai redusă, piețe media fragile și un grad ridicat de polarizare socială. El a subliniat că interferența externă se adaptează rapid, folosind limba locală, contextul național și exploatând tensiuni istorice, conflicte identitare și neîncrederea acumulată în timp.
În acest context, Vasile Dîncu a susținut că inițiativa European Democracy Shield trebuie să pornească de la zonele cele mai expuse.
„Nu trebuie gândit doar din perspectiva statelor mari sau stabile. Trebuie să pornească de la zonele unde presiunea este maximă. De la flancul estic”, a afirmat el.
Europarlamentarul a prezentat șase propuneri concrete, printre care evaluarea obligatorie a algoritmilor marilor platforme înainte de alegeri, acces rapid și verificabil la date pentru autorități și cercetători din Europa de Est, aplicarea strictă a Digital Services Act, crearea unui mecanism european de reacție rapidă pentru campanii coordonate, trasabilitate reală a publicității politice online și sprijin direct pentru capacitatea națională de monitorizare digitală pe flancul estic.
„Aceste propuneri nu limitează libertatea de exprimare, ci protejează procesul democratic. Nu reglementează opinii, ci reglementează infrastructura care decide vizibilitatea lor”, a subliniat Dîncu.
În final, europarlamentarul a avertizat că presiunile asupra democrației europene se manifestă mai întâi în estul Uniunii.
„Democrația europeană este testată prima pe flancul estic. Aici se văd primele semnale. Aici apar primele vulnerabilități. Apărarea democrației europene trebuie să înceapă de aici”, a concluzionat Vasile Dîncu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
