Protestul fermierilor europeni a reușit să blocheze, momentan, Acordul UE-Mercosur negociat de Comisia Europeană. Ursula von der Leyen a încercat să încheie un acord comercial cu țările din America Latină, însă nu s-a bucurat niciodată de susținerea tuturor statelor membre UE și a provocat furia fermierilor.
De ce este important acordul
Mercosur este o organizație economică din America Latină, cuprinzând 4 state: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Membru cu drepturi depline mai era și Venezuela, dar a fost suspendată. Mai există și membri asociați Mercosur: Columbia, Chile, Ecuador și Peru.
Comisia Europeană încearcă de două decenii să semneze un acord cu Mercosur, dar negocierile sunt dure și s-a amânat luarea unei decizii. Abia în 2019, cele două părți au încheiat negocierile pentru un acord comercial, iar de atunci se amână semnarea, pentru că s-au făcut mai multe modificări în timpul mandatelor lui Von der Leyen.
Acordul UE-Mercosur se concentrează pe 3 piloni: exporturile UE către țările din America Latină și eliminarea taxelor vamale pentru acestea; importul de produse agricole din America Latină; și combaterea schimbărilor climatice. Marile nemulțumiri ale statelor UE sunt în privința domeniului agricol, deoarece fermierii UE consideră că ar fi foarte dezavantajați.
Ce vor fermierii UE
Fermierii UE care au protestat la Bruxelles s-au opus complet Acordului UE-Mercosur, precizând că acesta va afecta industria europeană și va pune în pericol calitatea produselor alimentare de pe piața noastră. Fermierii vor ca produsele importate din America Latină să aibă aceleași criterii de calitate pe care trebuie să le respecte produsele fabricate în statele UE.
„Noi, în acest caz, cerem un principiu simplu, acela al reciprocității: acele reguli impuse companiilor agricole italiene și europene trebuie să fie aplicate când noi importăm produse de pe alte continente. Altfel, este vorba de o formă de concurență neloială, care este inacceptabilă pentru noi”, a declarat Ettore Prandini, președintele unei organizații naționale agricole, care a protestat la Bruxelles în aceste zile.
De asemenea, fermierii UE se opun reducerii bugetului pentru domeniul agricol. Statele membre ar urma să piardă până la 90 de miliarde de euro cu următorul program de finanțare, pentru că UE alocă tot mai mulți bani pentru industria armamentului.
„Putem fi fericiți cu o Europa care taie 90 de miliarde de euro de la cetățeni pentru a-i da Germaniei ca să construiască noi tancuri și să finanțeze reconversia industrială? Spunem „nu” politicii promovate de von der Leyen în privința PAC. Dar un „nu” la fel de sec și pentru acordurile, cu orice preț, pe care von der Leyen le vrea, mai ales, împotriva sănătății cetățenilor europeni și apoi împotriva intereselor fermierilor. Nu e aceasta Europa pe care o vrem”, a spus un alt reprezentant al fermierilor care protestează la Bruxelles.
Protestele fermierilor europeni împotriva acestui acord au loc de mai mulți ani, iar dacă oficialii Comisiei nu vor negocia cu asociațiile de fermieri, atunci protestele vor continua. Politica Agricolă Comună (PAC) a fost cea mai afectată, pierzând 90 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Fermierii acuză că producția agricolă europeană este în pericol și Comisia vrea să înlocuiască produsele UE cu produse din America Latină.
Franța vs. Germania, dispută în privința Acordului UE-Mercosur
Franța s-a opus de la început Acordului UE-Mercosur, în timp ce Germania a grăbit semnarea acordului. Cele două mari state, care își propuneau să formeze o alianță pentru a controla UE, s-au văzut nevoite să se confrunte în acest caz.
Emmanuel Macron, președintele Franței, a transmis mereu că acordul negociat de Ursula von der Leyen nu poate fi semnat pentru că nu oferă suficiente garanții pentru agricultura europeană. De asemenea, Polonia, Ungaria, Austria și Irlanda s-au opus acestui acord, pentru că se tem de importurile de carne din America Latină. Importuri cu prețuri mult mai mici, fără să se țină cont de normele UE impuse companiilor europene, ar reprezenta concurență neloială. Fermierii din Polonia au acuzat că statele din afara UE nu sunt obligate să respecte aceleași norme în privința pesticidelor sau fertilizanților, ceea ce pune în pericol sănătatea cetățenilor și calitatea produselor.
Germania, Spania și țările nordice au insistat ca acest acord să fie semnat cât mai repede, cu un termen prevăzut pentru 20 decembrie, în Brazilia. Aceste țări sunt mai interesate de eliminarea taxelor vamale și exportul către America Latină.
Un rol decisiv l-a avut și Italia, care joi s-a opus Acordului UE-Mercosur. Dacă Germania spera că Italia o va ajuta să închidă negocierile, Roma a trecut de partea Parisului și a cerut amânarea semnării. Giorgia Meloni a discutat cu Lula, președintele Braziliei, și i-a explicat de ce trebuie amânată semnarea. Premierul italian vrea să le explice fermierilor că acest acord nu-i va afecta, dar pare o viziune superficială.
Fermierii UE protestează de mai mulți ani împotriva acestui acord și fără garanții în scris nu vor accepta compromisuri, deoarece au văzut deja – în cazul Ucrainei – cum le sunt afectate afacerile dacă acceptă produse importate din afara UE. Fără negocieri cu fermierii și modificări ale acordului, protestele vor continua și în 2026.
Comisia Europeană a fost nevoită să anunțe că semnarea acordului a fost amânată până în ianuarie 2026. Rămâne de văzut dacă vor fi negocieri cu fermierii și ce modificări vor fi aduse.
Dublă înfrângere pentru Ursula și Merz
Ursula von der Leyen și Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, au suferit o dublă înfrângere, joi. Acordul UE-Mercosur a fost blocat și vor trebui să negocieze cu fermierii pentru a calma protestele, iar a doua mare înfrângere a fost în privința activelor rusești din UE. Merz și von der Leyen voiau să folosească banii Rusiei pentru a finanța Ucraina din 2026. Însă UE va face o datorie comună pentru a ajuta Ucraina, care va fi plătită momentan de statele membre și rambursată (cândva) de Ucraina. Ținând cont de problemele economice ale Ucrainei, la prima vedere pare o afacere plătită de statele UE.
Imediat după Summit, Emmanuel Macron a anunțat că este pregătit să vorbească din nou cu Vladimir Putin, ceea ce reprezintă o schimbare strategică importantă pentru Franța. Președintele francez a arătat că, în cazul în care negocierile americanilor vor eșua, europenii vor trebui să redeschidă dialogul cu Rusia.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
