Contactat de PS News, politologul și directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a comentat informațiile apărute pe surse privind comasarea a patru ministere în două, Ministerul Familiei cu Ministerul Tineretului și Sportului, și Ministerul Economiei cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. „Din punctul de vedere al eficientizării cheltuielilor banului public, evident că o asemenea măsură este firească, normală, judicioasă, mai ales în contextul în care se vorbește și despre scăderea încasărilor și nevoia de optimizare a cheltuielilor. Din punctul de vedere al coordonării, să spunem, domeniilor, de asemenea, cred că se pot găsi sinergii, cel puțin în cele patru domenii, grupate două câte două”, a spus politologul.
„Evident că se corelează destul de bine și ar putea fi coordonate de un ministru ajutat de un secretar de stat cu responsabilități foarte clare. Astfel de reacție este și una de eficientizare a banului public. Este și una imagologică. Într-un astfel de context, repet, nu l-aș numi austeritate, dar nu sunrem nici departe. Astfel de semnale pot să atragă o reacție pozitivă din partea populației. Ne mai despart puține zile până când vom avea un nou prim-ministru”, a precizat Remus Ștefureac.
Întrebat ce ar însemna decizia respectivă pentru Gabriela Firea și pentru PNL, directorul INSCOP Research a declarat că:
„Dacă doamna Firea rămâne ministrul care va gestiona, va avea un portofoliu ceva mai larg și sigur că aceasta nu poate decât să ajute titularul unei astfel de funcții. Dacă se va ajunge la asemenea decizii, ambele partide își vor face calcule astfel încât să nu se simtă că orice ar ceda PNL va compensa prin alte cereri și invers. Ambele partide au suficientă experiență, până la urmă, la guvernare. Înțelegerea rotativei funcționează, Guvernul înțelege utilitățile de a ține funcții publice, cel puțin din perspectivă politică și vor putea să-și facă alegerile pe care le consideră cel mai potrivite”, a mai declarat politologul Remus Ștefureac.
Comasarea portofoliilor ministeriale, o posibilă soluție la rotativa guvernamentală
Social-democrații vin cu noi propuneri pentru rotativa guvernamentală programată pentru anul acesta. Pe lângă discuția legată de reducerea numărului de secretari de stat pentru a economisi bani la buget, PSD propune reducerea numărului de ministere, prin comasare. „Eu cred că odată cu noul guvern trebuie să fie mai puţin ministere, nu doar secretari de stat”, a spus Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor. Soluția ar putea fi una eficientă dacă comasarea ministerelor se va face pe baza unei logici bune.
Comasarea ministerelor în ultimii ani
Actualul guvern are numai puțin de 20 de ministere. În momentul parafării înțelegerii dintre PSD și PNL, partidele din actuala coaliție au decis să înființeze un nou minister – Ministerul Familiei. În guvernele din ultimii ani însă, multe ministere au fost comasate.
În guvernul condus de Florin Cîțu, aveam 18 ministere. Ministerul Economiei era comasat cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, rezultând Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. În actualul guvern cele două ministere sunt separate.
Dacă mergem chiar mai departe, în cabinetul condus de Ludovic Orban existau doar 16 ministere. Guvernul era unul minoritar însă avea puteri depline. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene era redenumit ca Ministerul Fondurilor Europene, iar Ministerul Economiei era comasat cu Ministerul Energiei, rezultând Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În plus, în guvernul Orban nu exista un Minister al Antreprenoriatului și Turismului și nici un Minister al Familiei.
Totuși, recordul ministerelor îl găsim în guvernul condus de Viorica Dăncilă – 25 de ministere și miniștri delegați. De pildă, în acest guvern aveam un Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale, un Minister separat al Turismului, un Minister pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului). Pe lângă aceste ministere noi, în guvernul Dăncilă aveam și trei miniștri delegați – Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni și Ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul. Aceeași structură guvernamentală o găsim și în guvernul condus de Mihai Tudose, precum și în cel condus de Sorin Grindeanu, cu o mențiune, aici avem și un Ministru delegat pentru dialog social.
În fine, în guvernul condus de Victor Ponta aveam 17 ministere, completate însă de numai puțin de 8 miniștri delegați. Ministerul Muncii se ocupa și de Familie (În prezent există separat un Minister al Familiei), sub denumirea de Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Totodată, exista un minister în plus față de actualul guvern – Ministerul Societății Informaționale. Aveam în schimb un Ministrul Delegat pentru Buget, unul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, unul pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, unul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, unul pentru Energie, unul pentru Relația cu Parlamentul, unul pentru Românii de Pretutindeni și unul pentru Dialog Social. Unii dintre acești miniștri delegați vor deveni miniștri cu portofolii depline în timpul cabinetului Dăncilă, de pildă, ministrul Turismului.
În concluzie, guvernările liberale au fost mult mai suple (maxim 18 ministere), comparativ cu guvernările social-democrate (în care avem până la 25 de ministere). Actuala coaliție reprezintă un compromis pe partea de portofolii ministeriale. Câteva dintre aceste ministere pot fi comasate, așa cum s-a întâmplat și în trecut – de pildă Ministerul Economiei cu Ministerul Energiei sau Ministerul Muncii cu Ministerul Familiei. Rămâne de văzut ce formulă vor găsi partenerii de guvernare la rotativă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
