Reorganizarea teritorială a României este o problemă urgentă, după ce în ultimii 20 de ani orașele și comunele românești au cunoscut numeroase transformări. Acest proiect ar trebui să aducă și o reducere a cheltuielilor bugetare, dar pare blocat până după alegerile de anul viitor.

Reorganizarea teritorială este un proiect foarte complicat, care ar implica inclusiv modificarea Constituției. Reorganizarea poate avea două scenarii: primul pentru alipirea unor comune și orașe cu puțini locuitori la unele mult mai mari; și al doilea ar putea fi reducerea numărului de județe și introducerea regiunilor, unde este nevoie de modificarea Constituției.

Cele mai multe șanse le are primul scenariu, deoarece s-ar putea realiza mai ușor și rapid, iar guvernul ar avea nevoie doar de o majoritate parlamentară simplă pentru a adopta modificările. S-a vorbit de mai multe ori despre renunțarea la administrația locală din comune sau sate cu mai puțin de 3.000 de locuitori și trecerea acestora în administrarea unor unități administrativ-teritoriale mai mari.

30% dintre localitățile din România au sub 2.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că statul român pierde foarte mulți bani cu cheltuielile locale, deși acele localități nu se pot întreține singure cu un număr atât de mic de locuitori. 651 de comune din România nu au avut încasări, în 2022, nici măcar pentru a plăti salariile angajaților din primării. Astfel, acestea supraviețuiesc doar cu banii primiți de la guvern.

Totodată, ar fi exagerat să avem pretenția ca toate localitățile să se întrețină doar cu banii pe care îi încasează, deoarece multe orașe și comune ar risca imediat falimentul. Însă acolo unde aceste localități au un număr mic de locuitori și se află în apropierea unor orașe mai mari se poate face o organizare teritorială.

Băsescu voia 8 regiuni

În 2011, Traian Băsescu anunța că județele ar trebui desființate și România să rămână doar cu 8 regiuni.

„Ne vom consulta în legătură cu reorganizarea administrativă a României: trebuie desființate cele 41 de județe și trebuie să avem 8 județe mari sau 7 județe plus municipiul București și zona Ilfov”, declara Băsescu.

Guvernul Boc invoca faptul că România risca să piardă fondurile europene dacă nu se introduceau regiunile. Acest lucru s-a dovedit imediat o informație falsă, iar România a continuat să atragă banii europeni chiar și cu organizarea teritorială formată din 41 de județe.

Subiectul reorganizării teritoriale a provocat nemulțumiri inclusiv în PDL, unde baronii nu erau de acord cu cele 8 regiuni propuse de Băsescu. Dar pentru reforma dorită de fostul președinte era nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi pentru modificarea Constituției, iar în acea perioadă PDL abia mai reușea să reziste la guvernare. Un an mai târziu, PDL a fost scos de la guvernare.

Proiectul lui Dragnea

Cei mai mulți pași i-a făcut Liviu Dragnea, pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării. Liviu Dragnea a insistat mulți ani cu un astfel de proiect, chiar dacă versiunea lui se referea mai mult la alipirea unor comune, nu la construirea de regiuni.

În timpul guvernării USL, cele două mai partide nu s-au înțeles cum să se facă reorganizarea, deoarece anumiți baroni ar fi pierdut puterea în teritoriu și ar fi transferat-o către rivalii lor. PNL și PSD nu au ajuns la un numitor comun despre noua reorganizare și proiectul nu a mai fost finalizat niciodată.

Pe internet apăruse inclusiv o hartă a reorganizării teritoriale cu 8 regiuni formate din actualele județe. Liviu Dragnea a respins acea hartă a reorganizării și a anunțat de mai multe ori că guvernul Ponta nu își asuma acea versiune. O altă versiune nu a mai fost supusă dezbaterii publice.

Liviu Dragnea a mai vorbit despre reorganizare teritorială și în 2016, când a promis că acest proiect se va realiza din 2017. Alegerile parlamentare din 2016 au adus victoria categorică pentru PSD, însă dezbaterea privind reorganizarea teritorială nu a mai fost reluată. În acea perioadă, Liviu Dragnea s-a concentrat pe lupta cu DNA.

Tentativa lui Dacian Cioloș

Tentativa lui Dacian Cioloș de reorganizare teritorială este una lipsită de orice abilitate politică. Dacian Cioloș nu avea niciun partid care să-l susțină în acest demers și a propus un subiect fals în acel context politic. Cioloș preluase proiectul propus de fostul PDL, cu introducerea regiunilor, însă voia un număr mai mare.

„Regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață”, declara Cioloș.

Tentativa lui Dacian Cioloș nici măcar nu a fost dezbătută de partide, deoarece nimeni nu s-a arătat interesat de un proiect din partea unui guvern tehnocrat. USR-iștii lui Cioloș nu au mai fost la fel de interesați de reorganizare teritorială atunci când au ajuns la guvernare, după alegerile din 2020.

Speranțe pentru 2025

Coaliția PSD-PNL nu are niciun proiect de reorganizare teritorială, chiar dacă premierul Ciolacu a precizat că ar fi de acord cu o astfel de reformă. Liderul PSD ar fi de acord cu o comasare a comunelor, nu cu introducerea unor regiuni.

În anul 2024 nu se poate introduce o reorganizare teritorială de niciun fel deoarece este an electoral și ar fi mult prea complicat. Astfel, primele discuții ar putea să înceapă abia în 2025, atât pentru comasarea unor comune, cât și pentru comasarea unor județe. Introducerea regiunilor ar presupune modificarea Constituției, însă reducerea numărului de județe se poate face cu respectarea Constituției din prezent.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News