Autoritățile române au scăpat de sub control consumul și traficul de droguri. În ultimii ani, tot mai mulți tineri au devenit consumatori, iar partidul REPER, înființat de Cioloș, cere deja legalizarea consumului. Legalizarea consumului de canabis, în statele în care a fost aplicată această lege, s-a dovedit după mulți ani un eșec care nu a făcut decât să crească consumul. În același timp, criminalitatea organizată a devenit mai bogată și puternică.

Legalizarea consumului crește numărul de consumatori

Peste tot în lume a crescut consumul de canabis în ultimul deceniu. Dacă în 2010 erau 170 de milioane de consumatori, în 2020 s-a ajuns la 209 milioane, adică 4% din populația totală a planetei, arată raportul UNODC World Drug Report.

Spania, Olanda și Cehia sunt primele 3 state cu cel mai mare număr de consumatori de canabis în UE. Olanda este foarte celebră în acest sens, promovându-se ca un stat liber pentru toți consumatorii. Din 2005 și până în 2020, numărul de consumatori din Olanda s-a dublat, arată datele UNODC. Numărul de consumatori din Spania s-a menținut la același nivel în ultimii aproape 20 ani. Cehia este statul cu consum legalizat, dar în scădere în ultimii 20 de ani, însă din 2010 și până în prezent nu a mai înregistrat nicio scădere.

Statele în care consumul de canabis este ilegal și sancționat, precum Bulgaria sau Suedia, sunt și statele UE cu cel mai mic număr de consumatori. De asemenea, Ungaria, Letonia și chiar și România au un număr mult mai mic de consumatori decât Spania sau Olanda.

Prin urmare, legalizarea consumului încurajează persoanele să consume, în niciun caz nu reduce numărul consumatorilor. Sancționarea consumatorilor este o metodă care reușește să țină consumul la cote reduse.

Situația din Statele Unite ale Americii arată clar că legalizarea nu a ținut sub control consumul. SUA este un caz special, deoarece a scăpat complet de sub control situația drogurilor. Însă în graficul de mai jos se observă că în statele americane cu consum ilegal de canabis există un consum mai mic decât în statele cu consum legalizat. UNODC arată că cei mai afectați sunt chiar adolescenții deoarece a scăzut percepția riscurilor și tinerii nu mai consideră canabisul o amenințare la sănătatea și viața lor. SUA trebuie analizat separat, pentru că are numeroase probleme când vine vorba de droguri.

Lecția italiană: producția legală, de 3 ori mai scumpă

Italia este unul dintre statele UE care au cele mai mari probleme cu consumul de canabis. Cazul Italiei este special, având cele mai puternice organizații criminale din lume: mafiile italiene (Cosa Nostra, Camorra, Ndrangheta).

Nicola Gratteri, magistrat italian anti-mafia și celebru pentru cel mai important proces împotriva Ndrangheta în ultimii 30 de ani, a explicat motivele pentru care se opune legalizării consumului de canabis. Acesta arată că, într-un stat cu consum legalizat, adolescenții vor continua să cumpere de la crima organizată, pentru că magazinele legale nu pot vinde minorilor.

„Dacă marijuana este consumată de copii care au de la 11 ani până la 17 ani și 11 luni, unde ar merge să o cumpere aceștia?”, a declarat Gratteri.

Magistratul italian arată că în Italia s-a făcut deja un studiu pentru producția legală de canabis. Un gram de canabis produs legal avea un preț de vânzare de 12 euro, în timp ce mafiile italiene vând un gram de canabis cu 4 euro, adică de 3 ori mai mic. În acest caz, consumatorii se vor îndrepta întotdeauna spre cel mai mic preț de pe piață. Cei care produc legal canabis și îl vând nu pot concura cu organizațiile de crimă organizată care nu plătesc apă, electricitate, contracte de muncă sau taxe către stat.

Legalizarea nu înlocuiește crima organizată

Dacă producția legală este foarte scumpă, atunci crima organizată continuă să domine piața. În anumite cazuri, crima organizată și mafiile pot trece într-o zonă legală, ceea ce ar reprezenta o mare problemă.

Spre exemplu, în Olanda este legală vânzarea de canabis în baruri, magazine și alte puncte legale, în timp ce rămâne ilegal traficul de stradă. Doar că Olanda este astăzi un narco-stat, având mari probleme cu traficul. Portul din Rotterdam este principala poartă de intrare a drogurilor în Europa, fiind cel mai mare port european. Traficanții profită de legea blândă pentru a-și vinde legal cantitățile de droguri. Olanda nu doar că și-a crescut numărul de consumatori, dar a devenit și statul UE cu cele mai mari probleme privind traficul de droguri.

Spania este un alt stat cu legături cu lumea narcos. Cu un consum legalizat, Spania nu a reușit să elimine criminalitatea organizată sau mafia. Marii traficanți de droguri din Spania sunt chiar conectați la lumea politică. Marcial Dorado, un narcotraficant din Galicia, este bun prieten cu Alberto Nunez Feijoo, cel care ar putea deveni noul premier spaniol.

Susținătorii legalizării consumului afirmă că autoritățile nu ar mai trebui să aresteze consumatorii și să-și îndrepte atenția spre marii traficanți. Problema este că pentru a ajunge la marii traficanți mai întâi trebuie arestați micii traficanți și consumatorii. Dinamicele criminalității organizate nu sunt atât de simple pentru a-i aresta direct pe cei care vând kilograme sau tone.

Criminalitatea organizată din România

Ceea ce știm din anchetele internaționale este faptul că România nu reprezintă o piață de desfacere pentru droguri, precum sunt Olanda sau Spania. Adică pe teritoriul țării noastre pot ajunge cantități mari de droguri doar în tranzit, ori prin Portul Constanța, aduse din America Latină, ori pe ruta balcanică din Turcia spre Vestul Europei. Turcia este o piață celebră mai ales pentru heroină.

România are o criminalitate organizată cu un rol marginal, uneori fiind doar curierul pentru alte organizații mai mari. Din diferite motive, pe teritoriul României nu s-au dezvoltat mari organizații de criminalitate care să domine societatea sau să provoace războaie.

Situația din alte state arată că legalizarea consumului de canabis nu face decât să slăbească lupta împotriva criminalității organizate. Acolo unde a fost aplicată legea privind consumul legal de canabis, societatea a cunoscut o transformare rapidă în sens negativ: creșterea consumului de droguri mai ales în rândul adolescenților, un profit mai mare pentru criminalitatea organizată și slăbirea luptei împotriva criminalității organizate.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News