Senatul a adoptat zilele trecute, la capătul unei dezbateri lungi și aprige, proiectul lege al Guvernului privind sistemul public de pensii, conform căruia pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari urmează să fie recalculate după o nouă formulă. S-au înregistrat 85 voturi „pentru”, şase „împotrivă” şi 19 abţineri. Majoritatea amendamentelor adoptate de Senat au fost ale grupurilor PNL şi PSD.
Una dintre problemele majore în legătură cu această nouă lege este că guvernanții vor trebui să găsească 25 de miliarde de lei pentru această creștere, așa cum a declarat ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea. În contextul în care economia României nu o duce foarte bine, cu o inflație în continuare ridicată, peste pragul recomandat de UE, această creștere riscă să complice și mai mult lucrurile pe partea de economie.
Problema banilor și a deficitului bugetar
România și-a asumat prin PNRR o țintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, după ce în primul an de pandemie, deficitul a ajuns la peste 9% din PIB. În vară, reprezentanți ai Guvernului au încercat să renegocieze la Bruxelles această țintă de deficit bugetar, urcând-o la 5,5%. În final s-a ajuns la un acord verbal, dar Executivul european rămâne sceptic. Mizele sunt uriașe pentru că România riscă practic suspendarea fondurilor europene și o amendă de 1,4 miliarde de euro dacă nu se va încadra în această țintă de deficit.
Pentru a ține pe loc deficitul, Guvernul ar trebui să se abțină de la noi cheltuieli din bugetul de stat. Pensiile sunt plătite de la buget, iar o majorare a pensiilor înseamnă noi bani luați din bugetul de stat, deci o creștere a deficitului bugetar.
Pe de altă parte, Guvernul poate căuta soluții pentru a aduce mai mulți bani la buget, astfel încât să compenseze pentru plata pensiilor. Deja astfel de măsuri au fost luate pe spinarea sectorului privat. Noile măsuri fiscale care au intrat în vigoare, într-o primă tranșă de la 1 noiembrie (a doua tranșă urmând să intre în vigoare de la anul) au stârnit o reacție virulentă din partea mediului de afaceri. Cum mediul de afaceri a reprezentat unul dintre principalele motoare de creștere economică din ultimii ani, taxarea acestuia riscă să stopeze lucrurile și chiar să producă o inversare a procesului de creștere economică. Spre deosebire de investiții, banii din pensii nu se reîntorc în economie decât sub formă de cheltuieli. Ori acest lucru nu este suficient. Cu toate acestea, PSD merge înainte pe această cale care riscă să ducă România într-o situație periculoasă din punct de vedere economic și care tensionează alianța cu PNL.
Liberalii, în corzi
Ambiția PSD de a mări cu orice preț pensiile îi pune pe liberali într-o situație dificilă. Aceștia au practic doar două opțiuni la îndemână în acest moment: să gireze o posibilă catastrofă economică sau să iasă de la guvernare, lăsând acest cartof fierbinte în mâinile social democraților. Ambele variante au avantaje și dezavantaje.
În primul rând o continuare alături de PSD asigură stabilitate în țară și garantează că liberalii și social democrații vor continua împreună și după alegerile din 2024. PNL rămâne în controlul portofoliilor ministeriale și încearcă să influențeze lucrurile atât cât le permite poziția în care se află. Pe de altă, parte dacă România se îndreaptă spre o catastrofă economică liberalii vor fi ținuți minte drept partenerii celor care au făcut posibilă o astfel de catastrofă. Ori lucrul acesta riscă să afecteze serios imaginea PNL. În plus, electoratul liberalilor este compus mai ales din votanți care vin din zona mediului de afaceri, iar aceștia sunt deja nemulțumiți de măsurile fiscale. Cu alte cuvinte, PNL trebuie să fie atent și la electorat atunci când girează o astfel de lege alături de PSD.
Ieșirea de la guvernare le-ar aduce liberalilor câteva avantaje. În primul rând, imaginea PNL rămâne neafectată în cazul unui posibil colaps economic. PNL va fi amintit drept partidul care a pus piciorul în prag la o lege cu posibile efecte negative în lanț. Electoratul ar putea aprecia o astfel de poziționare din partea PNL. Totodată, ajuns în opoziție PNL își poate construi cu grijă imaginea în contextul anului electoral care urmează să vină, având șanse să obțină un scor bun din această poziție. Istoric, PNL a crescut în intenția de vot atunci când s-a aflat în opoziție. Dezavantajul e că din opoziție PNL ar avea puține pârghii prin care să influențeze politicile social democraților. Totodată ar avea o concurență mare din partea AUR.
În concluzie poziția liberalilor în actuala arhitectură politică se complică după decizia PSD cu privire la pensii. Liberalii rămân cu două opțiuni: să rămână alături de PSD, girând această lege, sau să iasă de la guvernare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
