PARIS | BUDAPESTA
Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi joi seară la Paris pe premierul ungar Viktor Orbán pentru o cină de lucru în cadrul căreia se va discuta acordarea în continuare a ajutorului UE pentru Ucraina, în pofida opoziției puternice și continue a Budapestei. Refuzul lui Orbán de a ceda în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei ar putea avea consecințe grave, întrucât deciziile privind pachetul de ajutor necesită unanimitatea tuturor statelor membre, inclusiv a Ungariei, de care instituțiile UE se tem deja că și-ar putea exercita dreptul de veto la viitorul summit, potrivit Euractiv.
VIENA
Cel mai recent studiu Pisa, realizat în urma perturbărilor globale declanșate de pandemia COVID-19, a relevat o scădere semnificativă a rezultatelor generale în cadrul OCDE în comparație cu evaluările anterioare. Austria a înregistrat o scădere semnificativă a performanțelor la matematică, în timp ce scorurile la citire nu au prezentat o scădere semnificativă din punct de vedere statistic, iar rezultatele la științe au rămas relativ stabile, conform The Local Austria.
În comparație, elevii din România au obținut rezultate mai slabe decât media OCDE la matematică, capacitatea de a înțelege un text citit și științe. 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, semnificativ mai puțin decât media țărilor OCDE, de 69%. Acest nivel înseamnă că acești elevi pot cel puțin să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi descrisă matematic. La citire, aproximativ 58% dintre elevii din țara noastră (față de o medie OCDE de 74%) au ajuns cel puțin la nivelul 2, ceea ce înseamnă, printre altele, că sunt capabili să identifice ideea principală a unui text. La științe, 56% din elevii români reușesc să atingă nivelul 2, față de media OCDE de 76%, conform rezultatelor oficiale.
BRATISLAVA
Noul prim-ministru populist al Slovaciei, Robert Fico, a fost acuzat că a promovat un plan „periculos” de subminare a procurorilor care lucrează la cazuri sensibile de corupție. Fico, o figură controversată, cunoscută pentru că a denunțat presa independentă și a criticat ajutorul militar acordat Ucrainei, a anunțat că intenționează să desființeze biroul procurorului special, o instituție care se ocupă de cazurile de corupție la nivel înalt și de crimă organizată.
Criticii lui Fico spun că se tem că scopul guvernului este de a opri investigațiile în curs de desfășurare privind persoanele legate de partidul de guvernământ Smer și de a deschide calea pentru ca unele dintre acestea să obțină posturi guvernamentale, potrivit The Guardian.
VARȘOVIA
Unul dintre cei mai mari producători de trenuri din Polonia, Newag, a fost acuzat că a programat în mod deliberat defecțiuni la vehiculele sale pentru a obține mai multe contracte de întreținere a acestora. Firma a negat aceste rapoarte și a anunțat că va iniția acțiuni în justiție împotriva celor responsabili de răspândirea știrilor. Cu toate acestea, acțiunile sale s-au prăbușit în urma acestei știri în această dimineață, scăzând cu până la 17% la deschiderea pieței.
De asemenea, un ministru din fostul guvern polonez, a părut să confirme cel puțin o parte din acuzații, afirmând că autoritățile au fost la curent cu acestea încă din luna mai a acestui an și sugerând că Newag a folosit „o armă cibernetică împotriva propriilor clienți”, scrie Notes from Poland.
Portul Gdańsk din Polonia a înregistrat anul trecut a doua cea mai mare creștere dintre cele mai mari porturi din UE, în contextul războiului Rusiei din Ucraina. Gdańsk a gestionat 63,15 milioane de tone de mărfuri în 2022, față de 45,02 milioane în 2021, arată noile date ale Eurostat. Această creștere de 40,3% s-a clasat în urma orașului Nantes din Franța, care a înregistrat o creștere de 51,4%, de la 19,30 milioane la 29,21 milioane de tone. Portul Cartagena din Spania (17,3%) și portul Constanța din România (15,2%) au înregistrat următoarele creșteri. Între timp, Taranto din Italia (-36%) a înregistrat cel mai mare declin, urmat de porturile baltice Klaipeda din Lituania (-23,1%) și Tallinn din Estonia (-20,6%).
Cifrele au fost publicate în contextul în care Polonia a devenit anul trecut principalul centru de transport pentru ajutorul umanitar și militar către Ucraina în urma invaziei Rusiei, conform Notes from Poland.
MOSCOVA
Deputații ruși au stabilit joi data alegerilor prezidențiale din 2024 pentru 17 martie, ceea ce îi asigură un al cincilea mandat lui Vladimir Putin. Membrii Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus, au votat în unanimitate pentru a aproba un decret care stabilește data.
„În esență, această decizie marchează începutul campaniei electorale”, a declarat Valentina Matviyenko, președintele Consiliului Federației. Comisia electorală centrală a Rusiei urmează să organizeze vineri o reuniune privind campania prezidențială.
Putin, în vârstă de 71 de ani, nu și-a anunțat încă intenția de a candida din nou, dar este de așteptat să facă acest lucru în zilele următoare, acum că data a fost stabilită, conform Associated Press.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
