Eduard Hellvig și-a anunțat astăzi demisia din funcția de director al SRI. Hellvig a spus că a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre acest lucru și l-a informat și pe președintele comisiei parlamentare de control a SRI. Demisia lui Hellvig este una surprinzătoare. Acesta se afla la conducerea instituției din 2015. Totodată, Hellvig a fost doar al cincilea director al SRI din ultimii 30 de ani. Iată care au fost ceilalți șefi ai SRI și prin ce s-au remarcat ei.
Virgil Măgureanu (1990-1997)
Virgil Măgureanu a fost primul director al SRI. Acesta a fost numit în calitatea de conducător al instituției în 1990, imediat după căderea regimului comunist în România. Măgureanu a fost responsabil pentru transformarea fostei Securități (poliția politică din perioada comunistă) într-un serviciu modern de informații. Măgureanu a fost implicat în restructurarea serviciului, desființând structurile opresive și abuzive ale fostei Securități și înlocuindu-le cu noi departamente specializate.
Cu toate acestea, Măgureanu a fost criticat pentru presupusa implicare a SRI în afaceri politice și pentru atacarea opoziției politice. Sub conducerea sa, SRI a fost acuzat că își folosește resursele pentru a influența viața politică și pentru suprimarea opoziției. Aceste acuzații au rămas controversate și au fost subiectul unor dezbateri aprinse în societatea românească în anii ’90. Totodată, rolul SRI a fost unul controversat în incidentele inter-etnice de la Târgu Mureș, despre care unii observatori spun că ar fi fost orchestrate chiar de către Măgureanu.
Costin Georgescu (1997-2001)
Costin Georgescu a preluat conducerea SRI în 1997 și a fost cunoscut pentru implementarea unor reforme semnificative în cadrul serviciului. Acesta și-a propus modernizarea și eficientizarea structurii și activității SRI.
Sub mandatul lui Georgescu, SRI și-a consolidat capacitățile tehnologice și a dezvoltat capacități în domeniul colectării și analizei informațiilor. Acesta a promovat îmbunătățirea relațiilor de cooperare internațională ale SRI, în special cu alte servicii de informații din cadrul NATO. S-a concentrat pe schimbul de informații și colaborarea în vederea contracarării amenințărilor transnaționale, cum ar fi terorismul și criminalitatea organizată.
Radu Timofte (2001-2006)
Radu Timofte a fost directorul SRI într-un moment de tranziție important pentru România, când țara se pregătea să adere la NATO și să se integreze în Uniunea Europeană. În mandatul său, Timofte a acordat o atenție deosebită securității naționale și consolidării capacităților de informații și contrainformații.
Timofte a promovat dezvoltarea capacităților tehnologice ale SRI, inclusiv în domeniul cibernetic. Acesta a alocat resurse semnificative pentru modernizarea infrastructurii de comunicații și supraveghere, pentru a face față noilor amenințări și provocări în domeniul informațiilor. De asemenea, a pus un accent deosebit pe lupta împotriva corupției, fiind conștient de importanța combaterii corupției în cadrul statului român. Timofte a sprijinit activitatea Direcției Naționale Anticorupție în investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție, contribuind la demontarea unor rețele de corupție la nivel înalt. Ulterior, colaborarea strânsă dintre DNA și SRI – celebrele protocoale – va fi denunțată de unii observatori drept un caz de abuz. De asemenea, Timofte a consolidat colaborarea cu partenerii internaționali în domeniul securității, atât în ceea ce privește schimbul de informații, cât și cooperarea în activități de contraterorism și contraspionaj.
George Maior (2006-2015)
George Maior a fost directorul SRI într-o perioadă crucială pentru România, când țara a devenit membră a NATO și se pregătea să adere la Uniunea Europeană. Sub conducerea sa, SRI a continuat procesul de modernizare și adaptare la noile amenințări la adresa securității naționale și internaționale.
Maior a promovat cooperarea strânsă cu alte servicii de informații, atât în cadrul NATO, cât și în afara acestuia. A promovat schimbul de informații și bune practici în combaterea terorismului și a altor amenințări transnaționale.
Unul dintre obiectivele principale ale mandatului său a fost îmbunătățirea capacităților tehnologice ale SRI. S-au făcut investiții semnificative în dezvoltarea infrastructurii tehnologice, inclusiv în domeniul cibernetic, pentru a face față amenințărilor din mediul online. Maior a pus accentul pe protejarea infrastructurii critice a României și a sprijinit eforturile de apărare cibernetică.
Lupta împotriva corupției a fost un alt aspect important al mandatului lui George Maior. SRI a continuat să colaboreze strâns cu instituțiile judiciare și cu alte agenții de aplicare a legii pentru a investiga și a preveni infracțiunile de corupție la nivel înalt. Aceasta a inclus sprijinul acordat DNA în anchetarea și urmărirea penală a unor cazuri de mare amploare, care au avut un impact semnificativ asupra lumii politice și sociale din România.
Eduard Hellvig (2015-2023)
Eduard Hellvig a preluat conducerea SRI după o carieră în Parlamentul European. Sub conducerea sa, SRI și-a continuat procesul de reformă și modernizare, având ca obiectiv consolidarea încrederii publicului în serviciu. Unul dintre aspectele principale ale mandatului său a fost promovarea transparenței și responsabilității în activitatea SRI. S-au făcut eforturi pentru a comunica mai eficient cu publicul și pentru a explica rolul și activitățile Serviciului.
Eduard Hellvig a urmărit de asemenea consolidarea capacităților de apărare cibernetică ale SRI și contracararea amenințărilor din mediul online. A fost promovată dezvoltarea de tehnologii și instrumente avansate pentru a răspunde provocărilor cibernetice și pentru a asigura protecția infrastructurii critice a României.
Un alt aspect important al mandatului lui Hellvig a fost sprijinul acordat autorităților în asigurarea securității naționale și prevenirea amenințărilor teroriste. S-a acordat o atenție sporită activităților de contrainformații și de monitorizare a grupurilor și individuale susceptibili de a afecta stabilitatea și securitatea țării.
Eduard Hellvig a urmărit și consolidarea colaborării internaționale în domeniul securității, inclusiv schimbul de informații și bune practici cu alte servicii de informații. A continuat să sprijine colaborarea strânsă cu partenerii din NATO și UE în combaterea amenințărilor comune. Prin urmare, Eduard Hellvig a continuat ceea ce predecesori săi au început. Așadar mandatul său vine în completarea acțiunilor întreprinse de foștii directori. Rămâne de văzut cine va prelua acum șefia Serviciului după demisia lui Hellvig.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
