ANALIZĂ Bacalaureat 2023 – tristele recorduri

Rata de succes de peste 70%. Aceasta este informația pe care o preluăm de pe site-ul Ministerului Educației astăzi, în ziua publicării rezultatelor la Bacalaureat 20223, sesiunea iulie. Potrivit datelor furnizate de minister, această situație se înregistrează pentru al doilea an consecutiv, în ultimii 11 ani.

La începutul anului școlar 2022-2023 erau înscriși în clasa a XII-a 130.500 de copii. Din aceștia, doar 110.00 au susținut prima probă a Bacului.

CITEŞTE ŞI: ANALIZĂ Cine se teme de eliminarea facilităților fiscale

Ministerul Educației spune că rata de promovare pentru promoția curentă este de 78,4%, într-o ușoară creștere față de sesiunea din anul anterior.

Pe județe, Clujul s-a situat pe locul întâi, cu o medie generală pe județ de 7,67 și cu un procent de promovabilitate de 81,2%. Clujul este urmat de Brăila (7,57 media), Iași (7,52 media), Alba (7,51).

Bucureștiul s-a situat pe locul al zecelea, cu o medie generală de 7,32 și o promovabilitate de 74,2%, potrivit site-ului www.bacplus.ro.

CITEŞTE ŞI: EXCLUSIV Eliminarea unor facilități fiscale. Ce s-a discutat la ședința PNL

• Limba și literatura română: lucrările a 511 candidați au fost notate cu 10;
• Limba și literatura maternă: lucrările a 179 de candidați au fost notate cu 10;
• Proba obligatorie a profilului: 604 note de 10 (Matematică – 2.036 / Istorie – 2.568);
• Proba la alegere a profilului și a specializării: 823 (cele mai multe note de 10 au fost obținute la biologie: 1.050).

Per ansamblu, anul 2023 este unul dintre anii când s-au luat cele mai puţine medii de 10. Dacă anul trecut se înregistrau 222 de medii de 10, anul acesta au fost înregistrate doar 54. Sunt cele mai puţine medii de 10 din ultimii 10 ani.

Anul trecut, în Bucureşti, 34 de copii luau 10 curat la Bac, în timp ce anul acesta doar 5 au obţinut această medie: o medie de 10 a obţinut-o un absolvent de la Colegiul Naţional I.L.Caragiale, la Şincai a mai fost înregistrată o altă medie de 10, Sf. Sava – două, iar la Gh. Lazăr – una.

Copiii care au terminat clasa a XII-a anul acesta au intrat în şcoală la un an după ce adoptarea actualei legi a Educaţiei. Fiind proaspă aprobată, autorităţile nu au aplicat măsurile de reformă prevăzute în noua lege, astfel că aceşti copii au trecut prin şcoală parcurgând vechile legislaţii.

În primăvara lui 2013, doar elevii câtorva zeci de şcoli au participat la prima Evaluare Naţională pentru clasa a II-a. Au participat, în schimb, la Evaluările Naţionale din clasa a IV-a şi a VI-a, iar corelaţiile făcute cu datele de la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a din 2019 au arătat cum zeci de mii de copii pur şi simplu nu se mai regăsesc în documentele şcolilor. Potrivit Ministerului Educaţiei, 12,2% dintre copiii acestei cohort au abandonat şcoala pe parcursul claselor primare şi al gimnaziului. Tradus în cifre, 25.000 de copii pur şi simplu au abnadonat şcoala.

Anul acesta nu s-au mai înscris la Bac 50.100 de tineri, o cifră-record absolut pentru ceea ce înseamnă abandonul şcolar. Practic, echivalat, un orăşel din România nu a mai dat Bacul.

Copiii din rural – cei mai vulnerabili la abandonul şcolar

Datele oficiale (anul şcolar 2011-2012) arată că cea mai mare cifră a abandonului şcolar dar şi media generală obţinută la examene se înregistrează în mediul rural.

Din cohorta de copii înscrişi în clasa I, în 2013, (206.055) au terminat clasa a VIII-a doar 174.473. Aceştia au susţinut Evaluarea Naţională de clasa a VIII-a în vara lui 2019.

Din documentele Ministerului Educaţiei, a reieşit că 6.379 de elevi au rămas repetenţi (3,1%). Pe lângă aceştia, 25.202 elevi au abandonat şcoala.

Aceştia ori nu pot termina clasa a IV-a, ori, dacă reuşesc să intre la un liceu, nu se mai prezintă la Bac. În primii 8 ani de şcoală abandonaseră (în anul şcolar 2011-2012) 18,9% dintre copii, iar repetenţi erau 23,1%.

În privinţa contestaţiilor la Bac, în 2021 fuseseră depuse 56.000 de constestaţii, iar anul trecut – 49.000.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News